Brandul numărul 1 de oftalmologie din România prezintă portretul celui care poartă ochelari

Clinicile Dr. Holhoș se situează pe o poziție dominantă pe piața serviciilor oftalmologice din România, conform unor studii recente.

Aceste studii evidențiază o preferință marcată a pacienților pentru brandul Dr. Holhoș, notorietatea sa depășind cu mult pe cea a competitorilor.

Analizând datele, observăm că Clinicile Dr. Holhoș dețin cea mai înaltă rată de notorietate printre clinicile de oftalmologie investigate.

În ceea ce privește notorietatea asistată – adică recunoașterea brandului dintr-o listă – rezultatele sunt la fel de concludente: 57% dintre respondenți au recunoscut imediat brandul Clinicilor Dr. Holhoș, plasându-le pe primul loc în clasament.

Mai mult decât atât, un sfert dintre persoanele intervievate (25%) au declarat că ar lua în considerare Clinicile Dr. Holhoș pentru un consult oftalmologic. Dr.

Teodor Holhoș, fondatorul rețelei de clinici, a subliniat importanța acestei reușite, spunând: „Această reușită ne bucură foarte mult, mai ales că ea vine la finalul a 13 ani de eforturi, de când am început să dezvoltăm clinicile noastre și să facem operații laser pentru corectarea dioptriilor”. El a detaliat succesul clinicilor, menționând un număr impresionant de pacienți tratați (aproximativ 120.000) și o cifră anuală de peste 5.500 de operații.

Această încredere manifestată de pacienți, continuă dr. Holhoș, se datorează, în mare măsură, investițiilor substanțiale făcute în echipamente și tehnologii de ultimă generație.

„Pentru ei am adus în România cele mai avansate investigații și proceduri chirurgicale care se fac la ora actuală în lume, cum este SMILE Pro, o operație de reducere a dioptriilor cu ajutorul laserului care se realizează în numai 7 secunde. Mai mult, vom avea în curând disponibilă și opțiunea SMILE Pro pentru hipermetropie, vom fi chiar primii din Transilvania care vom putea oferi în premieră pacienților noștri această operație.” Investițiile totale în infrastructură, echipamente și tehnologie se ridică la 10 milioane de euro, asigurând astfel un nivel de servicii comparabil cu cel oferit în țări precum Franța, Germania sau SUA. Studiul relevă, de asemenea, asocierea Clinicilor Dr.

Holhoș cu expertiză medicală, experiență vastă a medicilor, o gamă extinsă de afecțiuni tratate și, nu în ultimul rând, un sentiment de încredere și siguranță. Dr.

Holhoș a exemplificat capacitățile tehnologice avansate ale clinicilor cu un caz concret: „Cu unele dintre echipamentele noastre de vârf putem rezolva cazuri care sunt aparent la limită. Am avut un pacient la care topograful (pahimetrie) indica o cornee prea subțire, deci cu contraindicație pentru operație, dar cel mai performant aparat pe care îl avem, ArcScan, un ecograf pentru cornee cu ultrasunete, care poate realiza imagini 3D la rezoluție de 1 micron, ne-a aratat că grosimea corneei era totuși suficientă ca să ne permită să operăm.” Studiul a analizat și obiceiurile românilor în ceea ce privește purtarea ochelarilor.

Rezultatele indică faptul că peste jumătate (52%) dintre respondenți poartă ochelari permanent, indiferent de activitate, procentul fiind mai ridicat în rândul tinerilor sub 35 de ani (60%). În schimb, persoanele peste 55 de ani folosesc ochelarii mai mult sporadic.

Peste o treime dintre respondenți (36%) poartă ochelari mai mult de 10 ore pe zi, iar 27% îi poartă între 7 și 10 ore, mediind la un total de 9,2 ore pe zi. Analiza pe tipuri de afecțiuni arată o prevalență ridicată a miopiei (48%), urmată de presbiopie (28%), hipermetropie (20%) și astigmatism (17%).

Miopia afectează în special tinerii (65% dintre cei sub 34 de ani), în timp ce astigmatismul are o pondere mai mare în rândul adulților de 35-44 de ani (22%). Un aspect surprinzător este reticența față de intervențiile chirurgicale de corecție a dioptriilor. Doar 6% dintre respondenți au apelat sau intenționează să apeleze la astfel de intervenții.

Majoritatea (55%) nu au luat în considerare această opțiune, temându-se de riscurile potențiale (34%), costuri (35%) sau recidive (28%). Dr.

Holhoș a contracarat aceste temeri: „Aici ar fi mai multe lucruri de spus. Eu fac operații din primul an de rezidențiat.

Din experiența mea, pot spune că intervențiile de chirurgie refractivă, care se fac cu ajutorul laserului, sunt printre cele mai sigure. Rata de complicații intraoperatorii era deja foarte scăzută, de sub 1%, la procedurile din generații anterioare, cum este LASIK.

Cu intervenții mai noi, ca SMILE Pro, acum putem opera cazuri care înainte erau foarte dificil de rezolvat, cum ar fi pacienții cu nistagmus. Eventualele complicații pot fi rezolvate sau în timpul operației sau printr-o intervenție ulterioară.

Mai mult, acum pacienții cu hipermetropie vor putea beneficia și de soluția SMILE Pro Plus, nu doar LASIK, care era disponibilă anterior pacienților cu hipermetropie. Va fi la fel de rapidă, 7-8 secunde, la fel de sigură și de rapidă în recuperare.

Cel mai des vorbim nu de complicații, ci de sub- sau supra-compensare, adică aducem un pacient de la, să zicem, o dioptrie de -8 la una de -1, în loc de 0. Dar este o mare diferență.

Cu o dioptrie de -1 nu vezi 100% perfect, dar nici nu mai depinzi de ochelari. Poți conduce mașina, de exemplu.

Dar acestea sunt excepții; în circa 99% din cazuri, corectăm vederea la 0, cu rezultat pe termen lung. Un pacient miop care se operează la 18 sau la 30 de ani nu va mai avea nevoie de ochelari până dincolo de vârsta de 40 de ani.

Gândiți-vă ce înseamnă să trăiești 10, 15 sau 25 de ani fără să ai nevoie să porți ochelari nici măcar o dată, în cea mai activă perioadă a vieții.” În final, dr. Holhoș a evidențiat o preocupare majoră: „Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult în ultima vreme este apariția diabetului la persoane tinere, care duce la retinopatie diabetică ce ulterior poate progresa până la glaucom neovascular, o boală pentru care nu există tratament.

Este șocant să văd din ce în ce mai mulți pacienți care ajung să își piardă vederea la 20-30 de ani din cauza diabetului, o boală prevenibilă în majoritatea cazurilor.” .

Un studiu amplu, realizat recent, dezvăluie o supremație incontestabilă a Clinicilor „Dr. Holhoș” pe piața serviciilor medicale oftalmologice din România.

Rezultatele indică o preferință copleșitoare a pacienților pentru acest brand, notorietatea sa eclipsând cu mult pe cea a oricărui competitor. Studiul a analizat notorietatea spontană și cea asistată a brandurilor de clinici oftalmologice, Clinicile „Dr.

Holhoș” ocupând primul loc în ambele categorii. În cazul notorietății asistate, un procent remarcabil de 57% dintre respondenți au recunoscut imediat brandul Clinicilor „Dr.

Holhoș”. Mai mult decât atât, o pătrime dintre cei chestionați (25%) au declarat că ar lua în considerare Clinicile „Dr.

Holhoș” pentru un consult oftalmologic. Dr. Teodor Holhoș, fondatorul rețelei de clinici, a exprimat satisfacția sa legată de această performanță: „Această reușită ne bucură foarte mult, mai ales că ea vine la finalul a 13 ani de eforturi, de când am început să dezvoltăm clinicile noastre și să facem operații laser pentru corectarea dioptriilor.” Succesul clinicilor este reflectat în numărul impresionant de pacienți tratați – aproximativ 120.000 – și în volumul anual de intervenții chirurgicale, ajungând la 5.500 de operații.

Dr. Holhoș subliniază importanța încrederii pacienților: „Faptul că avem un număr așa de mare de pacienți ne arată că oamenii vin la noi cu încredere că îi putem ajuta să își păstreze vederea, sau să vadă mai bine la bătrânețe, ori să scape definitiv de ochelari.” Pentru a asigura cele mai înalte standarde, clinicile au investit 10 milioane de euro în infrastructură, echipamente de ultimă generație și tehnologii avansate, precum SMILE Pro, o tehnologie laser revoluționară ce permite corectarea dioptriilor în doar 7 secunde.

Dr. Holhoș anunță, de asemenea, implementarea iminentă a tehnologiei SMILE Pro pentru hipermetropie, o premieră în Transilvania. Studiul evidențiază, de asemenea, asocierea Clinicilor „Dr.

Holhoș” cu expertiză, experiență medicală vastă, gamă extinsă de afecțiuni tratate și un sentiment general de încredere și siguranță. Dr.

Holhoș exemplifică capacitatea clinicilor de a gestiona chiar și cazuri complexe: „Cu unele dintre echipamentele noastre de vârf putem rezolva cazuri care sunt aparent la limită”, declarând un exemplu concret referitor la utilizarea aparatului ArcScan, un ecograf cornean de ultimă generație. Studiul a investigat și obiceiurile de utilizare a ochelarilor în rândul populației române. Rezultatele indică faptul că peste o treime dintre pacienți (36%) poartă ochelari mai mult de 10 ore pe zi, iar un sfert (27%) între 7 și 10 ore, conducând la o medie de 9,2 ore pe zi.

52% dintre respondenți poartă ochelari indiferent de activitate, procentul crescând la 60% în rândul tinerilor sub 35 de ani. În schimb, persoanele peste 55 de ani folosesc ochelarii mai selectiv (46% nu îi dau jos permanent).

Pentru cei care nu poartă ochelari permanent, utilizarea lor este predominantă la calculator (75%) și la citit (73%), cu o frecvență mai mare în rândul persoanelor peste 55 de ani (89%). Doar 10% dintre respondenți folosesc atât ochelari, cât și lentile de contact, acest procent fiind mai ridicat la tineri (20% între 18 și 34 de ani) și scăzând la 2% la cei peste 55 de ani. În ceea ce privește afecțiunile oftalmologice, miopia este cea mai răspândită (48%), urmată de presbiopie (28%), hipermetropie (20%) și astigmatism (17%).

Miopia este predominantă la tineri (65% dintre cei sub 34 de ani), în timp ce astigmatismul are o prevalență mai mare la adulții de 35-44 de ani (22%), fapt ce ar putea fi legat de un nivel mai ridicat de conștientizare a sănătății. Interesant este că doar 6% dintre pacienți au apelat sau intenționează să apeleze la intervenții chirurgicale de corectare a dioptriilor. 55% dintre respondenți nu au luat în considerare această opțiune, 17% se gândesc la ea (27% dintre tinerii între 18 și 34 de ani), 10% o consideră o posibilitate viitoare, și doar 3% au efectuat deja o astfel de intervenție.

11% au exclus definitiv această soluție. Principalele motive pentru evitarea intervențiilor chirurgicale sunt: inconvenientul minor al purtării ochelarilor (44%), riscul de complicații (34%), costul intervenției (35%) și riscul de recidivă (28%). Dr.

Holhoș clarifică aceste aspecte: „Aici ar fi mai multe lucruri de spus. Eu fac operații din primul an de rezidențiat.

Din experiența mea, pot spune că intervențiile de chirurgie refractivă, care se fac cu ajutorul laserului, sunt printre cele mai sigure. Rata de complicații intraoperatorii era deja foarte scăzută, de sub 1%, la procedurile din generații anterioare, cum este LASIK.

Cu intervenții mai noi, ca SMILE Pro, acum putem opera cazuri care înainte erau foarte dificil de rezolvat, cum ar fi pacienții cu nistagmus. Eventualele complicații pot fi rezolvate sau în timpul operației sau printr-o intervenție ulterioară.

Mai mult, acum pacienții cu hipermetropie vor putea beneficia și de soluția SMILE Pro Plus, nu doar LASIK, care era disponibilă anterior pacienților cu hipermetropie. Va fi la fel de rapidă, 7-8 secunde, la fel de sigură și de rapidă în recuperare.

Cel mai des vorbim nu de complicații, ci de sub- sau supra-compensare… Dar acestea sunt excepții; în circa 99% din cazuri, corectăm vederea la 0, cu rezultat pe termen lung. Un pacient miop care se operează la 18 sau la 30 de ani nu va mai avea nevoie de ochelari până dincolo de vârsta de 40 de ani.” În final, Dr.

Holhoș exprimă o preocupare majoră legată de creșterea incidenței diabetului la tineri, subliniind riscul de retinopatie diabetică și glaucom neovascular, afecțiuni ce pot duce la pierderea vederii la vârste fragede: „Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult în ultima vreme este apariția diabetului la persoane tinere, care duce la retinopatie diabetică ce ulterior poate progresa până la glaucom neovascular, o boală pentru care nu există tratament. Este șocant să văd din ce în ce mai mulți pacienți care ajung să își piardă vederea la 20-30 de ani din cauza diabetului, o boală prevenibilă în majoritatea cazurilor.” Articol susținut de Clinicile „Dr.

Holhoș”. .

Un studiu recent relevă o percepție națională pozitivă a Clinicilor „Dr. Holhoș”, pacienții asociind instituția cu expertiză medicală de înaltă calitate, experiență vastă a medicilor și o gamă extinsă de afecțiuni tratate, generând un sentiment de încredere și siguranță.

Această imagine este întărită de capacitățile tehnologice de vârf ale clinicii, permițând abordarea unor cazuri considerate inițial imposibil de tratat. Dr.

Holhoș subliniază această capacitate, exemplificând: „Cu unele dintre echipamentele noastre de vârf putem rezolva cazuri care sunt aparent la limită. Am avut un pacient la care topograful (pahimetrie) indica o cornee prea subțire, deci cu contraindicație pentru operație, dar cel mai performant aparat pe care îl avem, ArcScan, un ecograf pentru cornee cu ultrasunete, care poate realiza imagini 3D la rezoluție de 1 micron, ne-a arătat că grosimea corneei era totuși suficientă ca să ne permită să operăm.” Studiul dezvăluie, de asemenea, date statistice relevante despre utilizarea ochelarilor de vedere în România.

Se constată că o proporție semnificativă a populației, respectiv peste o treime (36%), poartă ochelari pentru mai mult de 10 ore zilnic, în timp ce aproape un sfert (27%) îi poartă între 7 și 10 ore. Media zilnică de utilizare a ochelarilor se situează în jur de 9,2 ore.

Utilizarea constantă a ochelarilor, indiferent de activitate, este prevalentă la peste jumătate (52%) dintre respondenți, procentul fiind cel mai ridicat în rândul persoanelor sub 35 de ani (60%). În contrast, persoanele peste 55 de ani utilizează ochelarii mai ales atunci când este necesar, doar 46% evitând să-i dea jos permanent.

Analizând contextul utilizării, 75% dintre cei care nu poartă ochelari permanent îi folosesc la calculator, iar 73% la citit. Cititul este asociat mai frecvent cu utilizarea ochelarilor în cazul persoanelor peste 55 de ani (89%), comparativ cu cei sub 35 de ani (49%).

O minoritate a respondenților (10%) utilizează atât ochelari, cât și lentile de contact, această practică fiind mai frecventă la tineri (20% dintre cei cu vârste între 18 și 34 de ani) decât la persoanele peste 55 de ani (2%). În ceea ce privește afecțiunile oculare, miopia se evidențiază ca fiind cea mai răspândită, aproape jumătate dintre respondenți (48%) fiind diagnosticați cu această afecțiune. Presbiopia afectează 28% dintre respondenți (54% în grupa de vârstă peste 55 de ani), hipermetropia 20%, iar astigmatismul 17%.

Miopia este predominantă la tineri (65% dintre cei sub 34 de ani), în timp ce astigmatismul prezintă o incidență mai mare la adulții de 35-44 de ani (22%), o posibilă explicație fiind implicarea activă a acestora în monitorizarea sănătății. Studiul scoate în evidență o reticență a românilor față de intervențiile chirurgicale de corecție a dioptriilor. Doar 6% dintre pacienți au apelat sau intenționează să apeleze la astfel de proceduri.

Majoritatea (55%) nu au luat în considerare această opțiune, 17% se află în etapa de reflecție, în timp ce 27% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 34 de ani iau în considerare această posibilitate. 10% consideră o eventuală intervenție în viitor, 3% își exprimă intenția fermă de a apela la chirurgie refractivă cu laser, iar alți 3% au deja experiența unei astfel de intervenții.

11% exclud definitiv chirurgia refractivă. Această ezitare este atribuită mai multor factori. Pentru 44% dintre respondenți, purtarea ochelarilor este un inconvenient minor, acceptabil în viața cotidiană.

Însă, frica de complicații (34%), costul intervenției (35%) și riscul de recidivă sau rezolvare parțială a defectului (28%) sunt motivele principale pentru a evita chirurgia. Dr.

Teodor Holhoș contrazice aceste temeri, explicând: „Aici ar fi mai multe lucruri de spus. Eu fac operații din primul an de rezidențiat.

Din experiența mea, pot spune că intervențiile de chirurgie refractivă, care se fac cu ajutorul laserului, sunt printre cele mai sigure. Rata de complicații intraoperatorii era deja foarte scăzută, de sub 1%, la procedurile din generații anterioare, cum este LASIK.

Cu intervenții mai noi, ca SMILE Pro, acum putem opera cazuri care înainte erau foarte dificil de rezolvat, cum ar fi pacienții cu nistagmus. Eventualele complicații pot fi rezolvate sau în timpul operației sau printr-o intervenție ulterioară.

Mai mult, acum pacienții cu hipermetropie vor putea beneficia și de soluția SMILE Pro Plus, nu doar LASIK, care era disponibilă anterior pacienților cu hipermetropie. Va fi la fel de rapidă, 7-8 secunde, la fel de sigură și de rapidă în recuperare.

Cel mai des vorbim nu de complicații, ci de sub- sau supra-compensare, adică aducem un pacient de la, să zicem, o dioptrie de -8 la una de -1, în loc de 0. Dar este o mare diferență.

Cu o dioptrie de -1 nu vezi 100% perfect, dar nici nu mai depinzi de ochelari. Poți conduce mașina, de exemplu.

Dar acestea sunt excepții; în circa 99% din cazuri, corectăm vederea la 0, cu rezultat pe termen lung. Un pacient miop care se operează la 18 sau la 30 de ani nu va mai avea nevoie de ochelari până dincolo de vârsta de 40 de ani.

Gândiți-vă ce înseamnă să trăiești 10, 15 sau 25 de ani fără să ai nevoie să porți ochelari nici măcar o dată, în cea mai activă perioadă a vieții.” În final, dr. Holhoș atrage atenția asupra unei probleme tot mai îngrijorătoare: „Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult în ultima vreme este apariția diabetului la persoane tinere, care duce la retinopatie diabetică ce ulterior poate progresa până la glaucom neovascular, o boală pentru care nu există tratament.

Este șocant să văd din ce în ce mai mulți pacienți care ajung să își piardă vederea la 20-30 de ani din cauza diabetului, o boală prevenibilă în majoritatea cazurilor.” Articol susținut de Clinicile „Dr. Holhoș”. .

Un studiu recent asupra utilizării ochelarilor de vedere în rândul populației adulte din România dezvăluie date interesante despre obiceiurile de purtare a acestora și corelațiile cu diferite afecțiuni oftalmologice. Analiza a relevat că jumătate dintre persoanele care poartă ochelari, un procent semnificativ fiind reprezentat de tineri, suferă de miopie.

Mai mult, studiul subliniază o utilizare extinsă a ochelarilor: peste o treime (36%) dintre respondenți îi poartă mai mult de 10 ore zilnic, în timp ce aproape un sfert (27%) îi utilizează între 7 și 10 ore, rezultând o medie de 9,2 ore pe zi. Această dependență de ochelari este accentuată în rândul tinerilor sub 35 de ani, unde 60% dintre participanți declară că poartă ochelari indiferent de activitate, comparativ cu doar 46% dintre cei peste 55 de ani, care utilizează ochelarii doar la nevoie. Pentru cei care nu poartă ochelari permanent, utilizarea este preponderentă în timpul lucrului la calculator (75%) și al lecturii (73%), cu o diferență notabilă între grupele de vârstă: 89% dintre cei peste 55 de ani folosesc ochelarii la citit, față de doar 49% dintre cei sub 35 de ani.

Un procent redus de 10% dintre respondenți utilizează atât ochelari, cât și lentile de contact, această combinație fiind mai frecventă la tineri (20% dintre cei cu vârste între 18 și 34 de ani) și mult mai rară la cei peste 55 de ani (2%). În ceea ce privește tipul de afecțiune, miopia domină, fiind diagnosticată la 48% dintre respondenți. Presbiopia afectează 28% (54% dintre cei peste 55 de ani), hipermetropia 20%, iar astigmatismul 17%.

Miopia apare cu precădere la tineri (65% dintre cei sub 34 de ani), în timp ce astigmatismul are o incidență mai mare la adulții de 35-44 de ani (22%), o situație care ar putea fi explicată printr-o mai mare atenție acordată sănătății și examinărilor medicale regulate în această grupă de vârstă. Doar 6% dintre pacienți au apelat sau intenționează să apeleze la intervenții chirurgicale de corecție a dioptriilor. O mare parte dintre respondenți (55%) nu au luat în considerare intervenția chirurgicală, în timp ce 17% se gândesc la această posibilitate, procentul crescând la 27% în rândul tinerilor (18-34 ani).

10% consideră o eventuală intervenție viitoare, 3% au apelat deja la o operație cu laser, iar alți 3% își exprimă intenția clară de a face acest lucru. 11% exclud definitiv soluția chirurgicală.

Principalele motive pentru evitarea operației sunt: obișnuința cu ochelarii (44%), riscul complicațiilor (34%), costul intervenției (35%) și riscul de recidivă sau corecție incompletă (28%). Doctorul Teodor Holhoș explică: „Eu fac operații din primul an de rezidențiat. Din experiența mea, pot spune că intervențiile de chirurgie refractivă, care se fac cu ajutorul laserului, sunt printre cele mai sigure.

Rata de complicații intraoperatorii era deja foarte scăzută, de sub 1%, la procedurile din generații anterioare, cum este LASIK. Cu intervenții mai noi, ca SMILE Pro, acum putem opera cazuri care înainte erau foarte dificil de rezolvat, cum ar fi pacienții cu nistagmus.

Eventualele complicații pot fi rezolvate sau în timpul operației sau printr-o intervenție ulterioară. Mai mult, acum pacienții cu hipermetropie vor putea beneficia și de soluția SMILE Pro Plus, nu doar LASIK, care era disponibilă anterior pacienților cu hipermetropie.

Va fi la fel de rapidă, 7-8 secunde, la fel de sigură și de rapidă în recuperare. Cel mai des vorbim nu de complicații, ci de sub- sau supra-compensare, adică aducem un pacient de la, să zicem, o dioptrie de -8 la una de -1, în loc de 0.

Dar este o mare diferență. Cu o dioptrie de -1 nu vezi 100% perfect, dar nici nu mai depinzi de ochelari.

Poți conduce mașina, de exemplu. Dar acestea sunt excepții; în circa 99% din cazuri, corectăm vederea la 0, cu rezultat pe termen lung.

Un pacient miop care se operează la 18 sau la 30 de ani nu va mai avea nevoie de ochelari până dincolo de vârsta de 40 de ani. Gândiți-vă ce înseamnă să trăiești 10, 15 sau 25 de ani fără să ai nevoie să porți ochelari nici măcar o dată, în cea mai activă perioadă a vieții.” Dr.

Holhoș exprimă îngrijorarea față de creșterea cazurilor de diabet la tineri, care poate duce la retinopatie diabetică și ulterior la glaucom neovascular, o afecțiune incurabilă: „Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult în ultima vreme”, spune dr. Holhoș, „este apariția diabetului la persoane tinere, care duce la retinopatie diabetică ce ulterior poate progresa până la glaucom neovascular, o boală pentru care nu există tratament.

Este șocant să văd din ce în ce mai mulți pacienți care ajung să își piardă vederea la 20-30 de ani din cauza diabetului, o boală prevenibilă în majoritatea cazurilor.” Articol susținut de Clinicile „Dr. Holhoș”. .

Un studiu recent asupra obiceiurilor pacienților români în ceea ce privește purtarea ochelarilor de vedere relevă o utilizare extinsă a acestora. O proporție semnificativă, reprezentând 36% din totalul respondenților, poartă ochelari pentru mai mult de 10 ore zilnic, în timp ce 27% îi utilizează între 7 și 10 ore pe zi.

Aceasta se traduce într-o medie de 9,2 ore de utilizare zilnică a ochelarilor. Utilizarea constantă a ochelarilor este prevalentă, cu peste jumătate dintre respondenți (52%) declarând că îi poartă indiferent de activitate.

Această tendință este mai accentuată în rândul tinerilor sub 35 de ani (60%), în contrast cu persoanele peste 55 de ani, unde doar 46% declară că nu își dau jos ochelarii niciodată. Printre cei care nu poartă ochelari permanent, o majoritate covârșitoare (75%) îi folosesc în timpul lucrului la calculator, iar 73% la citit. Interesant este că cititul cu ochelari este mai frecvent printre persoanele peste 55 de ani (89%), comparativ cu cei sub 35 de ani (49%).

O mică parte din respondenți (10%) utilizează atât ochelari, cât și lentile de contact, această practică fiind mai răspândită în rândul tinerilor (20% dintre cei cu vârste între 18 și 34 de ani), față de doar 2% dintre cei peste 55 de ani. Din punct de vedere al afecțiunilor oculare diagnosticate, miopia conduce detașat, afectând aproape jumătate dintre respondenți (48%). Presbiopia este prezentă la 28% (54% dintre cei peste 55 de ani), urmată de hipermetropie (20%) și astigmatism (17%).

Miopia se manifestă preponderent la vârste tinere (65% dintre cei sub 34 de ani), în timp ce astigmatismul prezintă o incidență neașteptat de mare în rândul adulților de 35-44 de ani (22%), posibil datorită unui nivel mai ridicat de conștientizare și monitorizare a sănătății. Doar 6% dintre pacienți au apelat sau intenționează să apeleze la intervenții chirurgicale de corecție a dioptriilor. O majoritate covârșitoare (55%) nu au luat în considerare această opțiune, în timp ce 17% se gândesc la ea, proporție care crește la 27% în grupa de vârstă 18-34 ani.

10% consideră că ar putea apela la o intervenție în viitor, iar 3% au o intenție clară de a recurge la chirurgie refractivă cu laser, la fel ca și procentul celor care au trecut deja printr-o astfel de operație. 11% dintre respondenți exclud categoric această soluție. Reticența față de operațiile de corecție a dioptriilor pare să provină din mai multe motive.

Pentru 44% dintre pacienți, purtarea ochelarilor este un inconvenient acceptabil. Frica de complicații este invocată de 34%, costul intervenției de 35%, iar riscul de recidivă sau de corecție incompletă de 28%. Dr.

Teodor Holhoș explică: „Aici ar fi mai multe lucruri de spus. Eu fac operații din primul an de rezidențiat.

Din experiența mea, pot spune că intervențiile de chirurgie refractivă, care se fac cu ajutorul laserului, sunt printre cele mai sigure. Rata de complicații intraoperatorii era deja foarte scăzută, de sub 1%, la procedurile din generații anterioare, cum este LASIK.

Cu intervenții mai noi, ca SMILE Pro, acum putem opera cazuri care înainte erau foarte dificil de rezolvat, cum ar fi pacienții cu nistagmus. Eventualele complicații pot fi rezolvate sau în timpul operației sau printr-o intervenție ulterioară.

Mai mult, acum pacienții cu hipermetropie vor putea beneficia și de soluția SMILE Pro Plus, nu doar LASIK, care era disponibilă anterior pacienților cu hipermetropie. Va fi la fel de rapidă, 7-8 secunde, la fel de sigură și de rapidă în recuperare.

Cel mai des vorbim nu de complicații, ci de sub- sau supra-compensare, adică aducem un pacient de la, să zicem, o dioptrie de -8 la una de -1, în loc de 0. Dar este o mare diferență.

Cu o dioptrie de -1 nu vezi 100% perfect, dar nici nu mai depinzi de ochelari. Poți conduce mașina, de exemplu.

Dar acestea sunt excepții; în circa 99% din cazuri, corectăm vederea la 0, cu rezultat pe termen lung. Un pacient miop care se operează la 18 sau la 30 de ani nu va mai avea nevoie de ochelari până dincolo de vârsta de 40 de ani.

Gândiți-vă ce înseamnă să trăiești 10, 15 sau 25 de ani fără să ai nevoie să porți ochelari nici măcar o dată, în cea mai activă perioadă a vieții.” Un alt aspect îngrijorător, conform dr. Holhoș, este creșterea incidenței diabetului la vârste tinere, ducând la retinopatie diabetică, care poate evolua către glaucom neovascular, o afecțiune incurabilă.

„Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult în ultima vreme”, spune dr. Holhoș, „este apariția diabetului la persoane tinere, care duce la retinopatie diabetică ce ulterior poate progresa până la glaucom neovascular, o boală pentru care nu există tratament.

Este șocant să văd din ce în ce mai mulți pacienți care ajung să își piardă vederea la 20-30 de ani din cauza diabetului, o boală prevenibilă în majoritatea cazurilor.” Articol susținut de Clinicile „Dr. Holhoș”. .

Proliferarea problemelor de vedere, precum miopia și presbiopia, a atins proporții alarmante în ultimele decenii. Această creștere exponențială este atribuită mai multor factori interconectați.

Speranța de viață în continuă creștere, prelungirea perioadei de activitate profesională, expunerea tot mai frecventă și îndelungată la ecrane digitale, toate contribuie la această tendință. Paradoxal, chiar și îmbunătățirea accesului la servicii oftalmologice completează tabloul, facilitând diagnosticarea unui număr mai mare de cazuri. Cu toate acestea, o analiză recentă a opiniei publice dezvăluie o reticență semnificativă față de intervențiile chirurgicale de corecție a vederii.

Datele indică faptul că peste jumătate dintre respondenți (55%) nu au luat în considerare această opțiune terapeutică. Un procent considerabil, de 17%, se află încă în faza de deliberare, iar această proporție crește la 27% în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.

Un procent de 10% manifestă o disponibilitate viitoare pentru o astfel de intervenție, în timp ce doar 3% își exprimă o intenție fermă de a apela la o operație cu laser. Interesant este că același procent de 3% reprezintă și persoanele care au apelat deja la o operație de corecție a dioptriilor.

În schimb, 11% dintre respondenți au exclus în mod categoric această soluție. Această ezitare a populației române față de intervențiile chirurgicale de corecție a dioptriilor se datorează mai multor factori, principalii fiind obișnuința cu ochelarii sau lentilele de contact și lipsa unei informări complete cu privire la siguranța și eficacitatea acestor proceduri. Pentru o parte semnificativă a populației (44%), purtarea ochelarilor reprezintă un inconvenient minor, cu care se împacă în viața de zi cu zi, considerându-se o problemă de stil de viață mai degrabă decât una medicală urgentă. Totuși, o pondere importantă a respondenților (34%) se tem de eventualele complicații postoperatorii, în timp ce 35% se arată reticenți din cauza costului intervenției, iar 28% se tem de recidivă sau de o corecție incompletă a defectului de vedere. Aceste temeri sunt contrazise de experiența practică a unor specialiști, cum este cazul Dr. Teodor Holhoș.

"Eu fac operații din primul an de rezidențiat. Din experiența mea, pot spune că intervențiile de chirurgie refractivă, care se fac cu ajutorul laserului, sunt printre cele mai sigure.

Rata de complicații intraoperatorii era deja foarte scăzută, de sub 1%, la procedurile din generații anterioare, cum este LASIK. Cu intervenții mai noi, ca SMILE Pro, acum putem opera cazuri care înainte erau foarte dificil de rezolvat, cum ar fi pacienții cu nistagmus.

Eventualele complicații pot fi rezolvate sau în timpul operației sau printr-o intervenție ulterioară. Mai mult, acum pacienții cu hipermetropie vor putea beneficia și de soluția SMILE Pro Plus, nu doar LASIK, care era disponibilă anterior pacienților cu hipermetropie.

Va fi la fel de rapidă, 7-8 secunde, la fel de sigură și de rapidă în recuperare. Cel mai des vorbim nu de complicații, ci de sub- sau supra-compensare, adică aducem un pacient de la, să zicem, o dioptrie de -8 la una de -1, în loc de 0.

Dar este o mare diferență. Cu o dioptrie de -1 nu vezi 100% perfect, dar nici nu mai depinzi de ochelari.

Poți conduce mașina, de exemplu. Dar acestea sunt excepții; în circa 99% din cazuri, corectăm vederea la 0, cu rezultat pe termen lung.

Un pacient miop care se operează la 18 sau la 30 de ani nu va mai avea nevoie de ochelari până dincolo de vârsta de 40 de ani. Gândiți-vă ce înseamnă să trăiești 10, 15 sau 25 de ani fără să ai nevoie să porți ochelari nici măcar o dată, în cea mai activă perioadă a vieții.” Însă, un alt aspect îngrijorător, evidențiat de Dr.

Holhoș, este creșterea alarmantă a cazurilor de diabet zaharat la vârste tinere. "Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult în ultima vreme”, spune dr.

Holhoș, „este apariția diabetului la persoane tinere, care duce la retinopatie diabetică ce ulterior poate progresa până la glaucom neovascular, o boală pentru care nu există tratament. Este șocant să văd din ce în ce mai mulți pacienți care ajung să își piardă vederea la 20-30 de ani din cauza diabetului, o boală prevenibilă în majoritatea cazurilor.” Articol susținut de Clinicile „Dr.

Holhoș”. .

Pentru pacienții români, corectarea vederii nu este o prioritate absolută, ci mai degrabă o chestiune de stil de viață. Statisticile relevă o acceptare relativă a inconvenientelor purtării ochelarilor, cu 44% dintre respondenți declarându-se împăcați cu această situație cotidiană.

Însă, o analiză mai profundă a reticenței față de intervențiile chirurgicale evidențiază temeri semnificative: peste o treime (34%) dintre pacienți își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele complicații post-operatorii, 35% menționează costul intervenției ca factor determinant, iar 28% se tem de recidivă sau de o corecție incompletă a defectului vizual. Aceste temeri, explică dr. Teodor Holhoș, sunt în mare parte nejustificate.

"Eu fac operații din primul an de rezidențiat," afirmă dr. Holhoș, "și pot spune, din experiența mea vastă, că intervențiile de chirurgie refractivă cu laser sunt printre cele mai sigure proceduri medicale.

Chiar și tehnicile mai vechi, precum LASIK, aveau o rată de complicații intraoperatorii extrem de scăzută, sub 1%. Tehnologiile moderne, cum ar fi SMILE Pro, ne permit să abordăm cazuri considerate anterior extrem de dificile, inclusiv pacienți cu nistagmus.

Complicațiile, rare oricum, pot fi gestionate fie intraoperator, fie prin intervenții ulterioare. Mai mult, acum pacienții cu hipermetropie beneficiază de o alternativă la LASIK, prin SMILE Pro Plus, o procedură la fel de rapidă (7-8 secunde), sigură și cu recuperare rapidă.

Cel mai frecvent, nu vorbim de complicații majore, ci de sub- sau supra-compensare – de exemplu, corectarea unei dioptrii de -8 la -1 în loc de 0. Chiar și în aceste cazuri, diferența este semnificativă: la -1 dioptrii, vederea nu este perfectă, dar independența de ochelari este restabilită, permițând, de exemplu, conducerea auto.

Acestea sunt însă excepții; în peste 99% din cazuri, obținem o corecție completă (vedere la 0), cu rezultate pe termen lung. Un pacient miop operat la 18 sau 30 de ani nu va mai avea nevoie de ochelari până după 40 de ani.

Gândiți-vă ce înseamnă să trăiești 10, 15 sau chiar 25 de ani fără ochelari, în perioada cea mai activă a vieții!" Însă, o altă preocupare majoră a dr. Holhoș este creșterea alarmantă a cazurilor de diabet zaharat la tineri.

"Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult," subliniază medicul, "este apariția diabetului la vârste tinere, care duce la retinopatie diabetică, putând evolua către glaucom neovascular, o afecțiune incurabilă. Este îngrijorător să observ tot mai mulți pacienți care își pierd vederea la 20-30 de ani din cauza diabetului, o boală prevenibilă în majoritatea cazurilor." Articol susținut de Clinicile „Dr.

Holhoș”. .

Sănătatea ochilor tinerilor este amenințată de o creștere alarmantă a cazurilor de diabet. Dr.

Holhoș, specialist cu o vastă experiență în domeniu, exprimă o îngrijorare profundă față de această tendință, subliniind apariția tot mai frecventă a diabetului zaharat la vârste fragede. Consecințele sunt devastatoare: retinopatia diabetică, o complicație gravă care afectează retina, poate evolua, în stadii avansate, către glaucom neovascular, o afecțiune oculară ireversibilă, lipsită de tratament curativ.

"Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult în ultima vreme", mărturisește dr. Holhoș, "este apariția diabetului la persoane tinere".

Această declarație reflectă gravitatea situației, evidențiind impactul dramatic asupra calității vieții tinerilor afectați. Imaginea unui pacient tânăr, în floarea vârstei, care își pierde vederea iremediabil la 20 sau 30 de ani, din cauza unei boli adesea prevenibile, este profund tulburătoare.

Dr. Holhoș subliniază caracterul preventiv al diabetului în majoritatea cazurilor, fapt ce sporește sentimentul de frustrare și îngrijorare față de această epidemie silențioasă care afectează tinerii.

Este vitală conștientizarea riscurilor și adoptarea unui stil de viață sănătos pentru a preveni apariția diabetului și complicațiile sale oculare devastatoare. Situația necesită o abordare complexă, implicând atât educația populației cu privire la factorii de risc, cât și accesul la servicii medicale preventive și de diagnostic precoce.

Neglijarea acestei probleme ar putea duce la un număr tot mai mare de tineri cu deficiențe de vedere ireversibile, cu implicații sociale și economice semnificative. Această situație dramatică cere o acțiune imediată și coordonată din partea autorităților, a specialiștilor în sănătate și a societății civile. Articol susținut de Clinicile „Dr.

Holhoș”. .

Diagnosticul tot mai frecvent al diabetului zaharat la vârste tinere reprezintă o preocupare majoră pentru dr. Holhoș.

Această tendință îngrijorătoare are consecințe dramatice, manifestate prin apariția retinopatiei diabetice. Este extrem de grav faptul că această complicație oculară poate evolua spre glaucom neovascular, o afecțiune gravă, ireversibilă, pentru care, din păcate, medicina actuală nu oferă un tratament curativ.

"Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult în ultima vreme", mărturisește medicul, "este apariția diabetului la persoane tinere". Impactul devastator asupra vieții pacienților este evident: pierderea vederii la vârste fragede, între 20 și 30 de ani, o tragedie cu atât mai profundă cu cât diabetul, în majoritatea cazurilor, este o boală prevenibilă printr-un stil de viață sănătos și control medical regulat.

Dr. Holhoș subliniază necesitatea unei conștientizări sporite a riscurilor asociate diabetului și a importanței adoptării unor măsuri preventive eficiente.

Observarea unui număr tot mai mare de pacienți tineri care ajung în situația de a-și pierde vederea din cauza acestei boli, prevenibilă în atâtea cazuri, reprezintă un semnal de alarmă pentru sistemul medical și o invitație la acțiune pentru fiecare dintre noi. Este imperativă promovarea unui stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată, activitate fizică regulată și controale medicale periodice pentru detectarea precoce a diabetului și prevenirea complicațiilor severe precum retinopatia diabetică și glaucomul neovascular.

Aceste măsuri pot contribui decisiv la reducerea numărului de cazuri de orbire la tineri cauzate de diabet. Articol susținut de Clinicile „Dr. Holhoș”. .

Acest articol beneficiază de sprijinul Clinicilor „Dr. Holhoș”, o instituție medicală recunoscută pentru angajamentul său față de excelență în îngrijirea pacientului și pentru inovațiile constante în domeniul sănătății.

Colaborarea cu Clinicile „Dr. Holhoș” ne permite să oferim cititorilor noștri informații medicale precise, actualizate și susținute de expertiza unor profesioniști de înaltă calificare.

Parteneriatul nostru reflectă o viziune comună: promovarea sănătății și bunăstării prin diseminarea de cunoștințe medicale de încredere. Clinicile „Dr.

Holhoș” au o lungă istorie de implicare în cercetarea medicală și în implementarea celor mai noi tehnologii, contribuind astfel semnificativ la îmbunătățirea serviciilor medicale din țară. Prin această colaborare, ne asigurăm că informațiile prezentate în acest articol sunt fundamentate științific și reflectă cele mai bune practici din domeniul medical, în conformitate cu standardele înalte impuse de Clinicile „Dr.

Holhoș”. Această asociere ne permite să oferim cititorilor noștri o sursă credibilă și de încredere pentru informații medicale relevante și utile.

Apreciem sprijinul acordat de Clinicile „Dr. Holhoș” și ne angajăm să continuăm să oferim conținut de calitate, bazat pe informații precise și verificate. .