Dincolo de IMC: Factorii ignorați în diagnosticarea corectă a obezității

Diagnosticul de obezitate, aşa cum este stabilit în prezent prin intermediul indicelui de masă corporală (IMC), ridică semne de întrebare cu privire la acuratețea sa. IMC-ul, calculat prin împărțirea greutății la pătratul înălțimii, oferă o imagine simplificată și adesea inexactă a compoziției corporale.

Un bărbat de 1,85 metri și 90 de kilograme, de exemplu, are un IMC peste 26, fiind clasificat drept supraponderal, indiferent de proporția de masă musculară sau de țesut adipos. Această abordare unidimensională este criticată de medici, care subliniază faptul că nu orice persoană cu un IMC ridicat este automat un individ bolnav.

Se propune o diferențiere mai nuanțată, prin introducerea a două categorii distincte: obezitatea cronică, caracterizată prin afecțiuni organice asociate, și obezitatea preclinică, în care excesul de grăsime nu generează încă disfuncții la nivelul organelor. Dr. Delia Reurean Pintilei, medic diabetolog, evidențiază limitările IMC-ului, afirmând: „Dar nu e totul într-o cifră, dacă ai un indice de masă corporală de 29, deci marginal, nu poți spune diagnosticul de obezitate.

Vei putea însă acum să scrii că există complicații ale excesului de greutate”. Această perspectivă este completată de declarația Ancăi Alungulesei, terapeut în nutriție: „Sunt persoane care au masă musculară, în general la bărbați, mai ales cei care merg la sală, sunt bărbați care au 110 kg și dacă te uiți la ei vizual au foarte mulți mușchi și atunci nu prea poți să încadrezi o persoană din această categorie în categoria obezitate.

Ar trebui să nu ni se mai pună niciun fel de etichetă pentru că eticheta nu ajută pe nimeni”. Etichetarea simplă, bazată exclusiv pe IMC, ignoră complexitatea compoziției corporale și poate fi stigmatizantă pentru indivizi cu masă musculară semnificativă. Pentru o evaluare mai precisă a grăsimii corporale, medicii recomandă măsurători antropometrice suplimentare, cum ar fi analiza compoziției corporale prin metode specifice și determinarea raportului talie-șold sau talie-înălțime.

Aceste metode oferă o imagine mai completă decât IMC-ul, luând în considerare distribuția grăsimii și riscurile asociate. Importanța unei evaluări corecte este evidențiată de statutul obezității ca a patra cauză principală de deces la nivel mondial, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

O abordare mai complexă și mai individualizată a diagnosticului de obezitate este crucială pentru a asigura o evaluare corectă a riscurilor și pentru a implementa strategii de tratament eficiente și personalizate. .

Determinarea greutății ideale, un subiect complex și adesea controversat, se bazează în prezent pe indicele de masă corporală (IMC), obținut prin împărțirea greutății la pătratul înălțimii. Această metodă, deși utilizată pe scară largă, prezintă limitări semnificative.

De exemplu, un bărbat de 1,85 metri și 90 de kilograme va avea un IMC peste 26, fiind clasificat drept supraponderal, indiferent de compoziția corporală – proporția de masă musculară versus țesut adipos. Această clasificare rigidă, atrag atenția specialiștii, nu reflectă realitatea fiziologică a individului.

De aceea, unii medici propun o abordare mai nuanțată, diferențiind între obezitatea cronică, asociată cu afecțiuni organice, și obezitatea preclinică, caracterizată prin exces de grăsime fără implicații majore asupra sănătății. Dr. Delia Reurean Pintilei, medic diabetolog, subliniază această discrepanță: "Dar nu e totul într-o cifră, dacă ai un indice de masă corporală de 29, deci marginal, nu poți spune diagnosticul de obezitate.

Vei putea însă acum să scrii că există complicații ale excesului de greutate". Această afirmație evidențiază necesitatea unei evaluări holistice, care să ia în considerare mai mult decât o simplă valoare numerică. Perspectivele sunt împărtășite și de Anca Alungulesei, terapeut în nutriție, care accentuează impactul unei etichete rigide asupra individului: "Sunt persoane care au masă musculară, în general la bărbați, mai ales cei care merg la sală, sunt bărbați care au 110 kg și dacă te uiți la ei vizual au foarte mulți mușchi și atunci nu prea poți să încadrezi o persoană din această categorie în categoria obezitate.

Ar trebui să nu ni se mai pună niciun fel de etichetă pentru că eticheta nu ajută pe nimeni". Ea subliniază importanța unei abordări personalizate, care să țină cont de specificul fiecărui corp. Pentru o evaluare mai precisă a compoziției corporale, se recomandă determinarea procentului de grăsime prin analize specifice.

Pe lângă acestea, medicii sugerează utilizarea unor metode suplimentare de evaluare, cum ar fi raportul talie-șold sau talie-înălțime, care oferă informații complementare despre distribuția grăsimii corporale. Importanța abordării acestei probleme este subliniată de Organizația Mondială a Sănătății, care clasifică obezitatea drept a patra cauză principală de deces la nivel global.

Această statistică îngrijorătoare evidențiază necesitatea unui demers integrat, care să combine evaluarea obiectivă cu o abordare individualizată și holistică a sănătății. .

Determinarea greutății ideale se bazează în prezent, oficial, pe indicele de masă corporală (IMC), calculat prin împărțirea greutății la pătratul înălțimii. Un individ de 1,85 metri și 90 de kilograme, de exemplu, obține un IMC peste 26, fiind clasificat drept supraponderal, indiferent de compoziția corporală – procentul de masă musculară versus țesut adipos.

Această abordare, însă, este criticată de medici, care subliniază că IMC nu reflectă întotdeauna realitatea fiziologică, şi că nu toți cei diagnosticați cu obezitate sunt neapărat persoane bolnave. Se propune o diferențiere între obezitatea cronică, caracterizată prin afecțiuni organice, și obezitatea preclinică, în care excesul de grăsime nu a generat încă disfuncții organice. Delia Reurean Pintilei, medic diabetolog, explică această nuanță: "Dar nu e totul într-o cifră; dacă ai un indice de masă corporală de 29, deci marginal, nu poți spune diagnosticul de obezitate.

Vei putea însă acum să scrii că există complicații ale excesului de greutate". Această perspectivă este susținută și de Anca Alungulesei, terapeut în nutriție, care atrage atenția asupra faptului că IMC nu ia în considerare compoziția corporală: "Sunt persoane care au masă musculară, în general la bărbați, mai ales cei care merg la sală, sunt bărbați care au 110 kg și dacă te uiți la ei vizual au foarte mulți mușchi și atunci nu prea poți să încadrezi o persoană din această categorie în categoria obezitate.

Ar trebui să nu ni se mai pună niciun fel de etichetă pentru că eticheta nu ajută pe nimeni". Pentru o evaluare mai precisă a stării de sănătate, se recomandă determinarea procentului de grăsime corporală prin analize de laborator, precum și utilizarea unor indicatori antropometrici suplimentari, cum ar fi raportul talie-șold sau raportul talie-înălțime. Importanța acestei evaluări este evidențiată de faptul că obezitatea reprezintă a patra cauză principală de deces la nivel global, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

Este clar că o abordare holistică, care ia în considerare mai mulți factori decât doar IMC, este esențială pentru o evaluare corectă a riscurilor asociate cu greutatea corporală și pentru stabilirea unor strategii terapeutice eficiente. Utilizarea exclusivă a IMC poate duce la etichete incorecte și la neglijarea unor aspecte importante ale sănătății individuale. .

Cu doar trei luni rămase până la expirarea plafonării prețului la gaze și energie electrică, o întrebare crucială se ridică în fața consumatorilor români: să își schimbe furnizorul de energie sau să rămână fideli celui actual? Această decizie, cu implicații financiare semnificative pe termen scurt și lung, necesită o analiză atentă a ofertelor de pe piață. Factorii de luat în considerare sunt numeroși: prețul energiei oferit de diferiți furnizori, termenii contractuali, eventualele penalizări pentru rezilierea contractului existent, gradul de încredere în furnizor, reputația acestuia și istoricul său în ceea ce privește respectarea contractelor.

Alegerea unui nou furnizor implică un efort de cercetare și comparație a ofertelor, un proces care poate fi consumator de timp și resurse. Pe de altă parte, rămânerea la furnizorul actual oferă confortul familiarității și al evitării unor eventuale complicații administrative.

Însă, această decizie ar putea implica acceptarea unor tarife mai puțin avantajoase odată cu expirarea plafonării guvernamentale. Prin urmare, alegerea optimă depinde în mod esențial de profilul fiecărui consumator și de prioritățile sale.

Unii consumatori vor prioritiza un preț cât mai scăzut, chiar dacă asta înseamnă un efort suplimentar în căutarea unui nou furnizor și acceptarea unor riscuri asociate. Alții vor opta pentru siguranța și stabilitatea oferite de furnizorul actual, acceptând un potențial cost mai mare.

Indiferent de decizie, urmărirea informațiilor din surse credibile, precum Observator și Google News, este esențială pentru a fi la curent cu evoluțiile de pe piața energiei și pentru a lua o decizie informată. Informațiile de pe WhatsApp pot fi, de asemenea, utile, dar este important să se verifice sursa și acuratețea acestora.

În concluzie, cu expirarea plafonării prețurilor la orizont, decizia privind schimbarea sau menținerea furnizorului de energie electrică și gaze naturale este una personală și trebuie luată în cunoștință de cauză, după o analiză atentă a tuturor factorilor implicați. Amintiți-vă să verificați termenii și condițiile fiecărui contract înainte de a lua o decizie. .

Fiți la curent cu cele mai recente evenimente! Știrile Observator sunt acum disponibile pe mai multe platforme, pentru a vă asigura că nu ratați niciun detaliu important. Pe lângă difuzarea tradițională prin intermediul televiziunii, ne puteți urmări și pe Google News, unde veți găsi articolele noastre actualizate constant cu informații relevante și verificate.

De asemenea, pentru o primire rapidă a principalelor știri, vă invităm să ne urmăriți și pe WhatsApp. Acolo, veți primi notificări instantanee cu cele mai importante evenimente ale zilei, oferindu-vă astfel un acces facil și rapid la informațiile de care aveți nevoie, oriunde v-ați afla.

Alegeți metoda care vi se potrivește cel mai bine și rămâneți informați cu Observator! Indiferent dacă preferați o citire detaliată a știrilor pe Google News sau primirea rapidă a informațiilor esențiale prin WhatsApp, sunteți conectați la sursa dvs. de încredere pentru știri actuale și relevante. .