Agenția Antidrog reoganizată: abordare medicală, nu represivă, în contextul experiențelor din Spania și Cehia

Lipsa de sincronizare între sistemul regional de sănătate spaniol și centrele de tratament pentru dependențe generează o situație alarmantă, evidențiată chiar și de intervenția Avocatului Poporului din Spania. Această disfuncționalitate are consecințe potențial grave pentru sănătatea pacienților care utilizează concomitent metadonă – un medicament substitutiv pentru heroină, menit să prevină sevrajul – și tranchilizante.

Riscurile asociate acestei lipse de coordonare necesită o abordare urgentă și o reformă substanțială a sistemului, pentru a asigura o monitorizare adecvată a tratamentului și pentru a preveni efectele adverse severe asupra pacienților vulnerabili. Situația din Spania subliniază importanța unei coordonări eficiente între diferitele instituții implicate în îngrijirea pacienților cu dependențe. În paralel, în România, reorganizarea Agenției Naționale Antidrog (ANA), anunțată de prim-ministrul Marcel Ciolacu în ședința de guvern din 12 decembrie, plasează acest domeniu crucial sub directa supraveghere a primului ministru.

Această decizie, considerată corectă de analistul Vlad Zaha într-un interviu acordat HotNews.ro, urmărește probabil să eficientizeze gestionarea problematicii dependențelor de droguri la nivel național. Măsura este un pas important către o abordare mai coerentă și mai eficientă a acestei probleme complexe, cu implicații majore asupra sănătății publice.

De altfel, Guvernul a pus în dezbatere publică, începând cu 9 ianuarie 2025, Hotărârea privind înființarea noii agenții, invitând publicul să își exprime opiniile și sugestiile până la data de 20 ianuarie, prin intermediul unui link specificat. Această consultare publică demonstrează o preocupare pentru transparență și o dorință de a integra perspective diverse în procesul de reformă a ANA.

Speranța este ca această reorganizare să ducă la îmbunătățirea serviciilor de prevenție, tratament și reintegrare socială a persoanelor dependente de droguri în România, inspirându-se, totodată, din lecțiile învățate din situațiile problematice din alte țări, cum ar fi Spania. .

Reorganizarea Agenției Naționale Antidrog (ANA), anunțată de premierul Marcel Ciolacu, generează atât așteptări pozitive, cât și o prudență justificată în rândul specialiștilor. Vlad Zaha, criminolog specializat în politici publice din domeniul drogurilor, consideră acest pas un prim element într-o posibilă tranziție către o abordare a problemei consumului de droguri bazată pe sănătatea publică, coordonată interministerial și supravegheată de prim-ministru – măcar simbolic.

El subliniază necesitatea unei astfel de reforme, evidențiată și în raportul fundației Friedrich Ebert Stiftung „Politicile publice antidrog în România”, realizat în colaborare cu dr. Costin Militaru și Alina Dumitriu.

Totuși, Zaha admite că este prematur să se pronunțe asupra succesului acestei reforme, succesul depinzând de direcția politică, de liderii noii structuri, numiți direct de prim-ministru și de eficiența implementării. Specialiștii manifestă un optimism prudent, așteptând cu interes elaborarea normelor și metodologiilor de funcționare ale noii agenții, a cărei înființare este preconizată pentru mijlocul lunii martie. Odată cu reorganizarea, responsabilitatea pentru serviciile de tratament trece către Ministerul Sănătății, însă rămâne de văzut dacă noua structură va integra și activități de reducere a daunelor și riscurilor consumului de droguri, asistând direct persoanele vulnerabile, dincolo de aspectele strict medicale.

De asemenea, noua agenție va fi responsabilă de elaborarea viitoarei Strategii Naționale în Domeniul Drogurilor, document esențial în definirea abordării naționale pe termen lung. Zaha atrage atenția asupra unor probleme persistente, chiar și după reorganizare. Legislația penală care vizează consumatorii (deținere pentru consum propriu) necesită o revizuire urgentă, prin dezincriminare.

Lipsa acută a centrelor de dezintoxicare, existente doar în planuri, și orientarea uneori populist-conservatoare a unor miniștri din structuri de forță, contrare recomandărilor științifice, reprezintă obstacole majore. De asemenea, lipsa unor măsuri de reducere a daunelor – cum ar fi posibilitatea testării substanțelor și promovarea consumului responsabil – pun sub semnul întrebării eficacitatea noii structuri.

El critică folosirea științei pentru a justifica decizii politice deja luate, plecând de la necesitatea unei abordări inverse: ca politica să fie ghidată de recomandările științei, ale organizațiilor și instituțiilor internaționale. Anunțul privind înființarea unor centre pentru prevenirea adicțiilor este privit de Zaha cu rezerve, având în vedere situația precară a Centrelor de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA), multe dintre acestea neavând personal suficient, și promisiunea a opt centre regionale de dezintoxicare. Deși o extindere a serviciilor este necesară, Zaha avertizează împotriva unei abordări exagerate, reamintind că doar o minoritate a consumatorilor necesită intervenții medicale.

Internările și tratamentele forțate, fără indicație clinică, ar putea genera consecințe grave. Viitorul succes al reformei depinde, în mare măsură, de rolul științei în stabilirea politicilor antidrog. Printre prioritățile lui Zaha se numără: implementarea unor programe de prevenție bazate pe practici internaționale, inclusiv elemente de reducere a daunelor; focalizarea structurilor de forță asupra crimei organizate, prin dezincriminarea posesiei pentru consum propriu (în limite rezonabile); construirea și funcționarea unor centre de dezintoxicare și reabilitare cu specialiști calificați, cu internare voluntară, exceptând cazurile excepționale.

Aceste recomandări se aliniază și cu propunerile Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie, inclusiv dezincriminarea. O petiție online, cu peste 18.000 de semnături, îl propune pe Vlad Zaha la conducerea noii agenții. În contrast cu situația din România, experiența Cehiei evidențiază provocările unei abordări liberale a politicii antidrog.

Demisia lui Jindřich Vobořil, expert respectat la nivel mondial, de la conducerea autorității naționale antidrog în august 2023, sub presiunea unor grupuri conservatoare și a unor lobby-uri puternice, ilustrează dificultățile implementării unor politici bazate pe reducerea riscurilor. În ciuda presiunilor de a transfera această autoritate sub Ministerul Sănătății, experții cehi susțin menținerea independenței, subliniind natura multidisciplinară a problemei.

În Cehia, servicii de reducere a riscurilor, tratament cu metadonă și alte servicii sunt disponibile, deși subfinanțate. Situația din Spania scoate în evidență o problemă diferită, aceea a lipsei de coordonare între serviciile regionale de sănătate și centrele de tratament pentru dependențe. Lipsa de comunicare între medicii de familie și centrele care oferă metadonă creează riscuri grave pentru sănătatea pacienților.

Avocatul Poporului a intervenit, cerând o mai bună coordonare între autorități și informații despre decesele cauzate de combinația dintre metadonă și tranchilizante. .

Reorganizarea Agenției Naționale Antidrog (ANA) și transformarea acesteia într-o nouă structură, subordonată Ministerului Sănătății, a generat un val de opinii contradictorii în rândul specialiștilor. Vlad Zaha, criminolog specializat în politici publice din domeniul drogurilor, consideră acest pas ca fiind o inițiativă promițătoare, o primă mișcare spre o abordare a problemei consumului de droguri prin prisma sănătății publice, coordonată la nivel guvernamental, cu implicarea tuturor ministerelor relevante.

Însă, el subliniază cu prudență că succesul acestei strategii depinde în mod esențial de direcția politică adoptată și de alegerea președintelui și vicepreședintelui noii agenții, numiți direct de prim-ministru. "Bineînțeles că este devreme să ne pronunțăm dacă întocmai acesta va fi rezultatul, depinde de direcția politică și guvernamentală, respectiv de președintele și vicepreședintele noii structuri, care vor fi numiți direct de premier”, a explicat Zaha. Precauția este împărtășită și de alți specialiști din domeniu, care așteaptă cu nerăbdare elaborarea normelor și metodologiilor de funcționare ale noii agenții, prevăzută pentru mijlocul lunii martie, pentru a putea evalua eficacitatea acesteia.

"Atenția specialiștilor și practicienilor din domeniu e pozitivă, dar precaută. Urmează elaborarea normelor și metodologiilor de operare și funcționare care ne vor oferi mai multe indicii despre cât de eficace poate fi noua structură.

Ar trebui ca această nouă agenție să fie înființată la mijlocul lunii martie”, a punctat Zaha. Transferul responsabilității pentru oferirea serviciilor de tratament către Ministerul Sănătății ridică, de asemenea, semne de întrebare.

Rămâne de văzut dacă noua structură va integra și programe de reducere a daunelor și a riscurilor asociate consumului de droguri, acordând o atenție deosebită persoanelor vulnerabile, extinzând astfel intervenția dincolo de asistența medicală strictă. "Rămâne de văzut dacă noua structură își va asuma și activități de reducere a daunelor și riscurilor consumului deja existent, unde ar interveni mai strident ajutorarea persoanelor vulnerabile, în afara zonei medicale imediate”, a explicat Vlad Zaha. Un aspect crucial este elaborarea viitoarei Strategii Naționale în Domeniul Drogurilor, responsabilitate ce revine noii agenții, având în vedere expirarea strategiei actuale în 2026.

Această strategie definește, oficial, abordarea națională în acest domeniu pe termen lung. Însă, Zaha subliniază că simpla reorganizare a ANA nu este o soluție magică.

El atrage atenția asupra unor probleme esențiale care persistă: legislația penală discriminatorie la adresa consumatorilor, lipsa acută de centre de dezintoxicare funcționale, orientarea unor miniștri din zonele de forță spre măsuri populiste și conservatoare, contrare recomandărilor științifice, și lipsa unor programe eficiente de reducere a daunelor. "Această tranziție nu rezolvă problema legilor penale îndreptate împotriva consumatorilor (deținere consum propriu), care ar trebui abandonate.

Nu rezolvă lipsa totală a centrelor de dezintoxicare care există doar în promisiuni, nu rezolvă direcția unor miniștrii din zonele de forță, îndreptate adesea înspre măsuri populist-conservatoare, opuse științei”, a declarat Zaha. El adaugă: "Nu rezolvă lipsa aproape completă de măsuri de reducere a daunelor și riscurilor pentru cei care consumă droguri (lipsa posibilității de testare a substanțelor și consum responsabil) și nici măcar nu garantează că această nouă structură va fi mai bună decât ANA”. Anunțul guvernamental privind înființarea unor centre speciale pentru prevenirea adicțiilor este privit cu optimism, dar și cu rezerve de către Zaha.

El face referire la Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA), deja existente, dar nefuncționale din cauza lipsei de personal. "Avem pe de o parte structurile defuncte CPECA, unde 80% nu au momentan personal nici pentru servicii minime și care vor fi transferate către Ministerul Sănătății, și pe de cealaltă parte promisiunile a opt centre regionale de dezintoxicare.

România, fiind o țară în care astfel de servicii lipsesc aproape cu desăvârșire, nu poate decât să ne bucure o astfel de evoluție”, a explicat Zaha. Totodată, el atrage atenția asupra necesității de a evita internarea și tratamentul forțat al persoanelor depistate cu substanțe, în lipsa unei necesități clinice, subliniind că o astfel de abordare ar putea genera consecințe dezastruoase.

"Reiterez, însă, că în ciuda percepției publice și ale discursurilor politice, doar o mică parte a persoanelor care consumă droguri necesită intervenții medicale. Ar fi greșit să credem că putem și că este nevoie de tratarea a milioane de persoane.

Internările și tratamentul forțat strict pentru persoane depistate cu substanțe, în lipsa nevoii clinice, ar genera dezastre”, a avertizat Zaha. Un aspect fundamental, potrivit lui Zaha, îl reprezintă rolul științei în elaborarea politicilor antidrog. Până acum, știința a fost utilizată pentru a justifica decizii deja luate la nivel politic, dar situația ar trebui inversată, politicile trebuind să fie ghidate de recomandările științifice, internationale.

"Până în acest moment, știința a fost folosită strict în a justifica măsurile deja decise la nivel politic, însă situația ar trebui să stea exact invers: să pornim de la știință pentru a gândi, coordona, evalua și monitoriza politicile din domeniul drogurilor având în fața recomandările organizațiilor, instituțiilor și studiilor internaționale”, a subliniat el. Pentru a remedia situația, Zaha propune o serie de măsuri: prevenție bazată pe practici omologate internațional, inclusiv reducerea daunelor; concentrare asupra criminalității organizate prin dezincriminarea posesiei pentru consum propriu; construirea de centre de dezintoxicare și reabilitare cu personal specializat, cu internare voluntară.

"Există multe alte recomandări pertinente, precum cele 10 soluții propuse de Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, for reprezentativ pentru psihiatrii din România, care includ, de asemenea, dezincriminarea”, a concluzionat Zaha. O petiție online, semnată de peste 18.000 de persoane, solicită numirea lui Vlad Zaha la conducerea noii agenții antidrog. Situația din alte țări, precum Cehia și Spania, ilustrează diverse abordări și provocări în domeniul politicilor antidrog.

În Cehia, demisia lui Jindřich Vobořil, un expert respectat, din funcția de coordonator al autorității antidrog, sub presiunea Partidului Poporului și a unor grupuri de lobby, evidențiază dificultățile de implementare a unor politici liberale bazate pe reducerea riscurilor. În Spania, lipsa de coordonare între serviciile regionale de sănătate și centrele de tratament pentru dependențe, evidențiată de Avocatul Poporului, generează riscuri grave pentru sănătatea pacienților care utilizează metadonă și tranchilizante.

Aceste exemple subliniază complexitatea problemei și necesitatea unei abordări integrate, bazată pe evidență științifică și coordonare inter-instituțională. .

Reorganizarea sectorului antidrog din România, cu transferul responsabilității oferirii serviciilor de tratament către Ministerul Sănătății, generează atât așteptări, cât și semne de întrebare, conform analizei oferite de Vlad Zaha, criminolog specializat în politici publice din domeniul drogurilor. Deși salută desființarea Agenției Naționale Antidrog (ANA) ca un prim pas către o abordare modernizată, Zaha subliniază necesitatea unei analize critice a implicațiilor acestei restructurări.

El pune accentul pe incertitudinea legată de integrarea activităților de reducere a daunelor și a riscurilor asociate consumului de droguri, aspecte cruciale pentru protejarea persoanelor vulnerabile, dincolo de intervențiile strict medicale. Noua agenție, adaugă Zaha, va avea responsabilitatea elaborării Strategiei Naționale în Domeniul Drogurilor, document esențial ce expiră în 2026 și care definește oficial abordarea României în acest domeniu pe termen lung. Însă, reorganizarea, așa cum o prezintă expertul, nu este o soluție magică.

Zaha atrage atenția asupra unor probleme persistente, neabordate de această reformă. Legislația penală îndreptată împotriva consumatorilor, prin incriminarea deținerii pentru consum propriu, rămâne o problemă majoră ce necesită o revizuire urgentă, în opinia sa.

Lipsa acută de centre de dezintoxicare, existente doar în planuri și promisiuni, reprezintă o altă deficiență gravă. De asemenea, el critică orientarea, adesea populist-conservatoare și contrară dovezilor științifice, a unor miniștri din domenii de forță.

Expertul evidențiază și lipsa aproape totală a măsurilor de reducere a daunelor și riscurilor pentru consumatorii de droguri, inclusiv lipsa accesului la testarea substanțelor și la informații despre consumul responsabil. În final, Zaha exprimă rezerve cu privire la eficiența noii structuri, subliniind că succesul acesteia nu este garantat. O altă problemă semnalată de Zaha este rolul minor pe care știința l-a avut până acum în definirea politicilor antidrog, acestea fiind adesea justificate post-factum de date științifice.

Expertul susține necesitatea inversării acestei situații, politicile antidrog trebuind să fie ghidate de cercetare științifică și de recomandările organizațiilor și instituțiilor internaționale. Anunțul premierului Marcel Ciolacu privind înființarea unor centre speciale de prevenire a adicțiilor este privit cu o doză de scepticism de către Zaha, care face referire la centrele CPECA existente, multe fiind funcțional neoperabile din cauza lipsei de personal.

El consideră totuși pozitiv planul de dezvoltare a opta centre regionale de dezintoxicare, recunoscând totodată necesitatea de a evita o abordare excesivă a tratamentului medical, ținând cont de faptul că doar o mică parte din consumatorii de droguri necesită o astfel de intervenție. Internarile și tratamentele forțate ar genera, în viziunea sa, consecințe negative. Vlad Zaha propune o revizuire fundamentală a domeniului prevenirii consumului de droguri, punând accentul pe: prevenția bazată pe practici internaționale validate, inclusiv elemente de reducere a daunelor; concentrarea eforturilor structurilor de forță asupra criminalității organizate, prin dezincriminarea posesiei pentru consum propriu; construirea și funcționarea unor centre de dezintoxicare și reabilitare cu personal calificat, în care internarea să fie voluntară.

El citează și recomandările Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie, care includ și dezincriminarea. De altfel, o petiție online inițiată pe Declic, semnată de peste 18.000 de persoane, îl propune pe Vlad Zaha pentru conducerea noii agenții antidrog. Experiența altor țări, precum Cehia și Spania, ilustrează dificultățile inerente în gestionarea politicilor antidrog.

Demisia lui Jindřich Vobořil, expert ceh respectat, din cauza presiunilor politice, reflectă provocările implementării unor politici liberale de reducere a riscurilor. În Cehia, deși există o rețea de clinici și centre de tratament, acestea suferă de subfinanțare, iar legalizarea canabisului sau reducerea pedepselor pentru infracțiuni legate de droguri par improbabile.

În Spania, lipsa de coordonare între serviciile regionale de sănătate și centrele de tratament pentru dependențe, evidențiată de intervenția Avocatului Poporului, subliniază nevoia unor mecanisme eficiente de colaborare interinstituțională pentru evitarea riscurilor grave pentru sănătate, precum cele generate de combinația dintre metadonă și tranchilizante. .

Desființarea Agenției Naționale Antidrog (ANA) și înființarea unei noi structuri, prezentate de Marcel Ciolacu drept un prim pas către o abordare antidrog modernă, a generat dezbateri aprinse în rândul experților. Vlad Zaha, expert în domeniu, consideră această reorganizare insuficientă pentru a rezolva problemele complexe ale consumului de droguri în România.

El subliniază, în primul rând, necesitatea urgentă de a abroga legile penale care incriminează deținerea de droguri pentru consum propriu, o măsură considerată de el discriminatorie și ineficientă. Lipsa acută de centre de dezintoxicare, existente doar pe hârtie, reprezintă o altă piatră de moară, accentuând vulnerabilitatea persoanelor dependente.

Zaha critică, de asemenea, orientarea populist-conservatoare a unor miniștri, o direcție contradictorie cu recomandările științei. Expertul atrage atenția asupra absenței unor măsuri cruciale de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri. Lipsa accesului la testarea substanțelor și la informații despre consumul responsabil expun consumatorii la pericole grave, iar noua structură nu garantează, în opinia sa, o îmbunătățire semnificativă față de ANA.

Mai mult decât atât, el deplânge utilizarea științei doar pentru a justifica decizii politice prealabile, sugerând un proces invers: elaborarea politicilor bazate pe dovezi științifice solide, cu respectarea recomandărilor organizațiilor și instituțiilor internaționale. "Știința a fost folosită strict în a justifica măsurile deja decise la nivel politic, însă situația ar trebui să stea exact invers: să pornim de la știință pentru a gândi, coordona, evalua și monitoriza politicile din domeniul drogurilor având în fața recomandările organizațiilor, instituțiilor și studiilor internaționale”, explică el. Planurile Guvernului de a înființa centre speciale de prevenire a adicțiilor sunt întâmpinate cu rezerve de către Zaha.

El face referire la Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA), structuri existente, dar subfinanțate și substaffate, care urmează să fie transferate Ministerului Sănătății. Promisiunea a opt centre regionale de dezintoxicare este privită cu optimism, dar cu conștientizarea lipsei acute de astfel de servicii în România.

Expertul subliniază necesitatea unei abordări echilibrate, evitând internările și tratamentele forțate în lipsa unei necesități clinice. "Ar fi greșit să credem că putem și că este nevoie de tratarea a milioane de persoane.

Internările și tratamentul forțat strict pentru persoane depistate cu substanțe, în lipsa nevoii clinice, ar genera dezastre”, avertizează Vlad Zaha. Zaha propune o reoganizare radicală a sistemului de prevenire a consumului de droguri, punând accentul pe prevenție bazată pe practici omologate internațional, inclusiv elemente de reducere a daunelor (începând de la vârsta majoratului), dezincriminarea posesiei pentru consum propriu, concentrând eforturile structurilor de forță asupra criminalității organizate, și dezvoltarea unor centre de dezintoxicare și reabilitare cu personal calificat, unde internarea să fie voluntară. El amintește și de cele 10 soluții propuse de Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, printre care și dezincriminarea.

O petiție online, semnată de peste 18.000 de oameni, solicită numirea lui Vlad Zaha în fruntea noii agenții antidrog. În contrast cu situația din România, experiența altor țări, cum ar fi Cehia și Spania, oferă perspective interesante. În Cehia, demisia lui Jindřich Vobořil, expert respectat în domeniu, din cauza presiunilor politice conservatoare, evidențiază dificultățile implementării unor politici antidrog liberale bazate pe reducere a riscurilor.

Presiunile pentru subordonarea politicii antidrog Ministerului Sănătății sunt contracarate de experți, care subliniază caracterul transsectorial al problemei. Deși există clinici de dependență și servicii de reducere a riscurilor, acestea suferă din cauza subfinanțării. În Spania, lipsa de coordonare între serviciile regionale de sănătate și centrele de tratament pentru dependențe, evidențiată de o anchetă a Avocatului Poporului, generează riscuri grave pentru sănătatea pacienților care iau simultan metadonă și tranchilizante.

Lipsa accesului la informații medicale complete îngreunează tratamentul și crește probabilitatea de supradoză. Situația din Spania, ilustrată prin date statistice privind internările și decesele cauzate de opioide, subliniază necesitatea unei coordonări eficiente între autorități și furnizorii de servicii medicale. .

Anunțul lui Marcel Ciolacu privind înființarea unor centre specializate în prevenirea adicțiilor, cu accent pe măsuri profilactice, a generat reacții diverse. Vlad Zaha, expert în domeniu, a plasat această inițiativă în contextul existenței deja a Centrelor de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA), instituții, după cum le-a caracterizat, "defuncte", cu un deficit semnificativ de personal, care urmează a fi transferate Ministerului Sănătății.

El a remarcat paradoxul dintre promisiunea creării a opt centre regionale de dezintoxicare și lipsa aproape totală a unor astfel de servicii la nivel național, considerând evoluția, în ciuda deficiențelor, pozitivă. Cu toate acestea, Zaha a ținut să sublinieze o perspectivă esențială, adesea neglijată în dezbaterea publică: "Reiterez, însă, că în ciuda percepției publice și ale discursurilor politice, doar o mică parte a persoanelor care consumă droguri necesită intervenții medicale. Ar fi greșit să credem că putem și că este nevoie de tratarea a milioane de persoane.

Internările și tratamentul forțat strict pentru persoane depistate cu substanțe, în lipsa nevoii clinice, ar genera dezastre". El a atras atenția asupra necesității unei abordări științifice riguroase în elaborarea și implementarea politicilor antidrog, criticând utilizarea științei "strict în a justifica măsurile deja decise la nivel politic", pledând pentru o inversare a acestei logici: "să pornim de la știință pentru a gândi, coordona, evalua și monitoriza politicile din domeniul drogurilor având în fața recomandările organizațiilor, instituțiilor și studiilor internaționale”. Zaha a pledat pentru o reconfigurare fundamentală a strategiei naționale de prevenire a consumului de droguri, propunând următoarele priorități: implementarea unor programe de prevenție bazate pe practici internațional validate, incluzând și elemente de reducere a daunelor (adaptate la vârsta majoratului, cu informații despre consumul responsabil și testarea substanțelor); concentrarea eforturilor instituțiilor de ordine publică asupra grupurilor infracționale organizate, prin dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum personal (excluderea pedepsei penale pentru cantități mici de substanțe); construirea și funcționalizarea centrelor de dezintoxicare și reabilitare, cu personal specializat, asigurându-se că internarea este voluntară, cu excepții bine definite.

El a menționat, de asemenea, alte recomandări relevante, precum cele 10 soluții propuse de Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, printre care și dezincriminarea. O petiție online, semnată de peste 18.000 de persoane, solicită numirea lui Vlad Zaha în fruntea unei noi agenții antidrog. În contrast cu situația din România, experiența altor țări evidențiază abordări alternative.

Cehia, de exemplu, a adoptat o politică relativ liberală, bazată pe reducerea riscurilor, cu o autoritate antidrog independentă. Jindřich Vobořil, expert recunoscut la nivel internațional, a ocupat această poziție, dar și-a dat demisia în august 2023 din cauza presiunilor politice exercitate de partide conservatoare și lobby-uri din industria tutunului și alcoolului.

Demisia sa a făcut puțin probabilă legalizarea canabisului și reducerea pedepselor pentru infracțiunile legate de droguri. Chiar și în Cehia, unde există 45 de clinici pentru dependenți, există presiuni pentru subordonarea politicii antidrog Ministerului Sănătății, inițiativă respinsă de experți, care subliniază caracterul transsectorial al acestei politici.

Robert Veverka, activist pentru canabis, a semnalat subfinanțarea serviciilor din domeniu, în ciuda promisiunilor guvernamentale. În Spania, lipsa de coordonare între serviciile regionale de sănătate și centrele de tratament a generat probleme grave, ilustrate de cazul utilizării simultane a metadonei și a tranchilizantelor. Avocatul Poporului a intervenit pentru a cere autorităților să îmbunătățească coordonarea, semnalând riscuri grave pentru sănătate, cauzate de lipsa de comunicare între medici și centrele de tratament ale ONG-urilor, care nu sunt integrate în sistemul de sănătate.

Datele din raportul „Alcool, Tutun și Droguri Ilegale în Spania” indică 8.553 de internări pentru tratamentul consumului de opioide în 2022, cu metadona prezentă în 25,8% dintre decesele cauzate de reacții acute la droguri. Aceste exemple internaționale subliniază complexitatea problemei și necesitatea unor abordări integrate și bine coordonate în combaterea consumului de droguri. .

Politica cehă în domeniul drogurilor, caracterizată până de curând de o abordare relativ liberală, bazată pe principiul reducerii riscurilor, a cunoscut o schimbare semnificativă în urma demisiei lui Jindřich Vobořil, expert antidrog de renume internațional și membru al Partidului Democrat Civic (ODS), de la conducerea instituției naționale antidrog. Numit de guvern, dar fără atașare la un minister specific, Vobořil a condus această instituție din 2010.

Mandatul său a fost marcat de o consistentă promovare a unor politici inovatoare, inclusiv legalizarea și reglementarea canabisului, alături de o critică acerbă a consumului excesiv și nereglementat de alcool în societatea cehă – o problemă considerată de el la fel de gravă, dacă nu chiar mai gravă, decât consumul de droguri ilegale. Această abordare, considerată de unii ca fiind prea liberală, l-a făcut ținta unor atacuri repetate din partea unor forțe conservatoare, care l-au denigrat, folosind termeni denigratorii precum „coordonator al drogurilor”, în loc de coordonator antidrog. Presiunea exercitată de Partidul Poporului, parte a coaliției de guvernare, dar și de puternicele lobby-uri din industria tutunului și a alcoolului, au culminat cu demisia lui Vobořil la sfârșitul lunii august.

Absenta unui succesor desemnat lasă un vid de conducere în politica națională antidrog, punând sub semnul întrebării viitorul unor inițiative importante, precum legalizarea canabisului sau modificarea Codului Penal pentru reducerea pedepselor pentru infracțiuni legate de droguri. Singura măsură liberală adoptată recent de guvern este reglementarea vânzării de canabinoizi sintetici, cum ar fi HHC, și a kratomului, substanțe aflate anterior într-o zonă gri legală. Discuțiile privind subordonarea politicii antidrog Ministerului Sănătății au reapărut cu insistență.

Cu toate acestea, experții în domeniu se opun ferm acestei idei, argumentând că politica antidrog este multi-sectorială, impactând domenii precum politica socială, educație și aplicarea legii, necesitând, astfel, o abordare independentă și transsectorială. În prezent, Cehia dispune de o rețea de 45 de clinici pentru dependenți, centre de întreținere cu metadonă și alte facilități specializate, care oferă servicii de reducere a riscurilor, tratament de substituție cu metadonă și alte servicii esențiale. Însă, aceste servicii vitale, ca multe altele din sectorul public, sunt grav afectate de măsurile de austeritate impuse de guvernul de dreapta.

Subfinanțarea acestor servicii a fost semnalată de Robert Veverka, activist pentru canabis și politician local, într-un interviu din septembrie: „Deși costurile au crescut, finanțarea lor nu a fost majorată, lăsându-le într-o stare de insecuritate. Cu toate acestea, prevenția primară este un domeniu dinamic, susținut de oameni pasionați care lucrează la toate nivelurile, de la schimbul de seringi la reabilitare și reintegrare în societatea mainstream.

Aceste eforturi funcționează, deși sunt necesare mai multe servicii, mai ales în ceea ce privește substanțele legale care creează dependență”. Situația din Cehia evidențiază o problemă mai largă, ilustrată de situația din Spania, unde lipsa de coordonare între serviciile regionale de sănătate și centrele de tratament pentru dependențe prezintă riscuri grave pentru sănătatea pacienților. Un exemplu concret este administrarea simultană de metadonă și tranchilizante, unde lipsa comunicării între medicul de familie și centrele de tratament poate avea consecințe fatale.

Avocatul Poporului din Spania a intervenit, solicitând o anchetă și o îmbunătățire a coordonării între autorități, punând accent pe necesitatea accesului medicilor la informații complete despre tratamentul pacienților, cum ar fi prescripțiile de metadonă emise de centrele de tratament pentru dependențe. Dr.

Vanessa Deniz, din Insulele Canare, evidențiază problema lipsei de comunicare între ONG-urile care administrează tratamentele cu metadonă și medicii de familie, subliniind riscurile pentru pacienți. Raportul „Alcool, Tutun și Droguri Ilegale în Spania” al Planului Național pentru Droguri confirmă gravitatea situației, arătând că opioidele au fost implicate în 51,2% din decesele cauzate de reacții acute la droguri în 2022, metadona fiind prezentă în 25,8% din cazuri. .

Sistemul de asistență pentru persoanele dependente de droguri din Cehia și Spania se confruntă cu provocări semnificative, evidențiind necesitatea unor politici coerente și a unei finanțări adecvate. În Cehia, deși există 45 de clinici specializate, centre de metadonă și alte servicii de reducere a riscurilor distribuite pe întreg teritoriul național, acestea sunt afectate de măsurile de austeritate guvernamentale.

Presiunile repetate de subordonare a politicii antidrog Ministerului Sănătății au fost respinse de experți, care subliniază natura multisectorială a acestei politici, implicând aspecte sociale, educaționale și de aplicare a legii. Această independență transsectorială este considerată crucială pentru eficiența intervenției.

Robert Veverka, activist pentru canabis și politician local, a declarat în septembrie că, în ciuda promisiunilor guvernamentale, serviciile rămân subfinanțate, fapt care le compromite stabilitatea financiară. "Deși costurile au crescut, finanțarea lor nu a fost majorată, lăsându-le într-o stare de insecuritate," a afirmat el, adăugând că, în ciuda acestor dificultăți, prevenția primară este un domeniu vibrant, susținut de oameni dedicați, implicând o gamă largă de intervenții, de la schimbul de seringi la reabilitare și reintegrare socială.

Cu toate acestea, domnul Veverka a subliniat nevoia de extindere a serviciilor, în special în ceea ce privește dependența de substanțe legale. Situația din Spania evidențiază o problemă gravă de coordonare între serviciile regionale de sănătate și centrele de tratament pentru dependență. Lipsa de comunicare între aceste entități prezintă riscuri majore pentru pacienții care utilizează simultan metadonă și tranchilizante.

Un exemplu concret este prezentat de cazul Insulelor Canare, unde tratamentul cu metadonă este gestionat de ONG-uri, nefiind integrate în sistemul național de sănătate. Acest lucru duce la situații în care medicii de familie pot prescrie tranchilizante fără să cunoască administrarea concomitentă de metadonă, creând un risc semnificativ pentru sănătatea pacienților.

Avocatul Poporului a intervenit, inițiind o anchetă pentru a investiga această lipsă de coordonare, cerând informații despre decese cauzate de combinația dintre metadonă și tranchilizante și accesul medicilor la informațiile despre prescripțiile de metadonă. Dr.

Vanessa Deniz, explicând situația din Insulele Canare, a subliniat faptul că diferite ONG-uri gestionează dependențele pe fiecare insulă, ceea ce face dificilă monitorizarea și coordonarea tratamentului. Lipsa de acces la fișele medicale ale pacienților îngreunează și mai mult gestionarea cazurilor.

Raportul „Alcool, Tutun și Droguri Ilegale în Spania” al Planului Național pentru Droguri din cadrul Ministerului Sănătății indică 8.553 de internări pentru tratament din cauza consumului de opioide în 2022, evidențiind amploarea problemei și nevoia urgentă de îmbunătățire a sistemului. Metadona a fost prezentă în 25,8% dintre decesele cauzate de reacții acute la droguri, fiind singurul opioid în 11,8% dintre cazuri.

Proiectul PULSE, o inițiativă europeană de parteneriat jurnalistic transfrontalier, a contribuit la aducerea la lumină a acestor probleme, punând în evidență colaborarea unor publicații prestigioase din mai multe țări europene, printre care și HotNews.ro. .

Lipsa de comunicare și coordonare eficientă între sistemul național de sănătate spaniol și centrele de tratament pentru dependență, în special în contextul administrării metadonei, generează riscuri semnificative pentru sănătatea pacienților. Această problemă, evidențiată de o anchetă a Avocatului Poporului spaniol și relatată de publicația El Confidencial, se manifestă acut în Insulele Canare.

Sistemul de distribuire a metadonei, gestionat de ONG-uri pe fiecare insulă, creează o breșă informațională crucială. Pacienții care primesc metadonă pentru tratarea dependenței de opiacee pot solicita, ulterior, tranchilizante de la medicul de familie, fără a menționa tratamentul cu metadonă.

Această omisiune, rezultată din lipsa de integrare a datelor între centrele de tratament și sistemul național de sănătate, împiedică medicul de familie să evalueze riscurile potențial letale ale interacțiunii dintre metadonă și tranchilizante. Concret, medicul nu are acces la informațiile despre prescripțiile de metadonă, chiar dacă acestea ar fi disponibile în altă parte a sistemului.

Dr. Vanessa Deniz subliniază această problemă, explicând că "Aici, în Insulele Canare, diferite ONG-uri se ocupă de dependențe, pe fiecare insulă.

Aceasta înseamnă că, dacă un pacient vine la consultație cu aceste probleme, este trimis la organizația care furnizează metadonă. Problema este că pacientul poate să nu-și informeze medicul de familie și, dacă nu o face, acest lucru nu va fi documentat nicăieri.

O altă problemă este că, deoarece ONG-urile nu fac parte din sistemul de sănătate, ele nu au acces la fișele medicale ale pacienților". Această lipsă de interconectare a datelor are consecințe grave, punând viața pacienților în pericol.

Avocatul Poporului a solicitat comunităților autonome spaniole să furnizeze date detaliate despre situație, inclusiv statistici privind decesele cauzate de combinația dintre metadonă și tranchilizante în ultimii cinci ani, și să ia măsuri pentru a îmbunătăți coordonarea între autorități. Raportul „Alcool, Tutun și Droguri Ilegale în Spania” al Planului Național pentru Droguri din cadrul Ministerului Sănătății confirmă gravitatea problemei: în 2022, 8.553 de persoane au fost internate pentru tratament din cauza consumului de opioide, iar opioidele au fost detectate în 51,2% dintre decesele cauzate de reacții acute la droguri.

Metadona a fost prezentă în 25,8% dintre aceste decese, fiind singurul opioid în 11,8% dintre cazuri. Aceste statistici alarmante evidențiază urgența implementării unui sistem integrat de monitorizare și comunicare a informațiilor medicale, pentru a preveni decesele cauzate de interacțiunile medicamentoase periculoase și a asigura un tratament medical adecvat și sigur pentru pacienții dependenți de opiacee.

Articolul a fost publicat în contextul proiectului PULSE, o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862, în colaborare cu publicații prestigioase din Europa, inclusiv HotNews.ro. .