Alzheimer: Posibil declanșat de un virus persistent, eliminarea lui fiind imposibilă pentru sistemul imunitar

Citomegalovirusul uman (HCMV), un virus herpetic persistent, reprezintă o preocupare globală de sănătate publică, cu o prevalență semnificativ mai ridicată în țările cu resurse limitate, unde se estimează că infectează aproximativ 90% din populație. Spre deosebire de multe infecții virale acute, HCMV se caracterizează printr-o infecție latentă pe viață.

Odată contractat, virusul persistă în organism, integrându-se în genomul celular și rămânând sub controlul sistemului imunitar, fără a fi eliminat complet. Această coexistență, adesea asimptomatică la indivizii sănătoși, poate fi marcată ocazional de manifestări clinice minore, precum febră ușoară și disconfort faringian, însă, în majoritatea cazurilor, infecția rămâne latentă.

Așa cum explică Kevin Zwezdaryk, asistent de microbiologie și imunologie la Facultatea de Medicină a Universității Tulane: „Când ești infectat, ești infectat pe viață. Sistemul dumneavoastră imunitar poate controla virusul, dar nu îl poate elimina niciodată din organism”.

Această latenta persistentă crește riscul de reactivare a virusului la un moment ulterior în viață. Reactivarea HCMV poate duce la reinfecția unor țesuturi, inclusiv a tractului gastro-intestinal, cu potențialul de diseminare la nivelul sistemului nervos central, afectând chiar și creierul.

Îngrijorător este faptul că cercetări recente, inclusiv un studiu nou, sugerează o posibilă asociere între infecția cu virusuri herpetice, printre care și HCMV, și riscul crescut de dezvoltare a bolii Alzheimer, cu zeci de ani înainte de apariția simptomelor clinice. Această legătură, deși încă investigată, evidențiază complexitatea interacțiunii dintre HCMV și sistemul imunitar pe termen lung, și implicatiile potențial debilitante ale acestei infecții latente. .

Un studiu amplu, realizat de Readhead și colaboratorii săi, a investigat legătura dintre infecția cu citomegalovirusul uman (HCMV) și boala Alzheimer. Cercetarea s-a bazat pe analiza histopatologică a țesutului cerebral prelevat post-mortem de la 101 de indivizi, dintre care 66 au fost diagnosticați cu boala Alzheimer.

Focusul principal al analizei a fost concentrarea pe expresia proteinei CD83(+) la suprafața celulelor microgliale, celule imunitare esențiale în creier, responsabile cu reglarea dezvoltării neuronale, menținerea integrității rețelelor neuronale și repararea leziunilor tisulare. Analiza detaliată a relevat o corelație semnificativă între prezența proteinei CD83(+) și infecția cu HCMV, atât la nivel cerebral, cât și la nivel intestinal, în cazul pacienților cu Alzheimer.

Mai mult decât atât, rezultatele studiului au demonstrat că infecția cu HCMV poate influența semnificativ producția de către celule a proteinelor amiloide și tau, ambele strâns legate de patogeneza bolii Alzheimer. Această descoperire subliniază un mecanism potențial prin care infecția virală ar putea contribui la dezvoltarea sau accelerarea progresiei bolii.

Deși HCMV nu este singurul factor patogen asociat cu boala Alzheimer – existând o gamă largă de infecții virale, bacteriene și fungice implicate în neurodegenerare – studiul evidențiază complexitatea interacțiunii dintre infecție și vulnerabilitatea cerebrală. Difficultățile în cercetarea acestui aspect au fost evidențiate de Brian Balin, director al Centrului pentru Tulburări Cronice ale Îmbătrânirii de la Colegiul de Medicină Osteopatică din Philadelphia, care a subliniat provocările legate de determinarea momentului infecției, informație accesibilă doar prin analize post-mortem: „Este greu de făcut la o ființă umană pentru că nu știm când a fost infectată.

O găsim doar în analiza post-mortem”. Astfel, studiul lui Readhead și al echipei sale aduce o contribuție importantă la înțelegerea rolului infecțiilor, în special a infecției cu HCMV, în contextul patogenezei bolii Alzheimer, deschizând calea pentru cercetări ulterioare care să exploreze mai amănunțit această complexă interrelație. .