Amenințări cu închisoarea din Transnistria pentru ajutorul moldovenilor: pături și încălzitoare electrice oferite refugiaților

Șeful autoproclamatei republici nerecunoscute Transnistria, prin intermediul canalului Telegram al televiziunii de stat Pervîi Prindestrovskii, a transmis astăzi un mesaj de așteptare locuitorilor regiunii, anunțând reluarea furnizării gazelor naturale din Rusia. Mesajul, vag și lipsit de detalii concrete, se rezumă la o simplă afirmație: „mai trebuie răbdat puțin”.

Această declarație ambiguă lasă loc interpretărilor, fără a specifica o dată exactă pentru reluarea completă a livrărilor sau detalii cu privire la volumul de gaz care va fi furnizat. Situația este complicată și de absența lui Vitali Ignatiev, așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, la negocierile de la Chișinău.

Potrivit aceleiași surse, Ignatiev este împiedicat să participe la aceste discuții importante din cauza așa-zisei legi a separatismului, o restricție care subliniază complexitatea relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol, și implicit, dificultățile în rezolvarea crizei energetice din Transnistria. Lipsa de transparență a guvernului de la Tiraspol, combinată cu declarațiile evazive, alimentează incertitudinea și îngrijorarea în rândul populației, care se confruntă cu o iarnă cu perspective energetice incerte.

Revenirea la furnizarea normală a gazului, chiar și cu promisiunea vagă a unui viitor apropiat, este percepută cu precauție, pe fondul tensiunilor politice și al lipsei de colaborare între autoritățile de la Chișinău și cele de la Tiraspol. Așadar, anunțul privind reluarea furnizării gazului din Rusia în Transnistria, însoțit de afirmația „mai trebuie răbdat puțin”, ridică mai multe semne de întrebare decât oferă răspunsuri concrete. .

Criza energetică din Transnistria, declanșată pe 1 ianuarie 2024, a generat un val de manipulare informațională din partea administrației separatiste, amplificată și exploatată de Federația Rusă. În mijlocul suferinței locuitorilor din regiune, care s-au confruntat cu lipsa de gaze naturale, afectând încălzirea a peste 1.500 de blocuri de locuințe și ducând la sistări ale apei curente și întreruperi electrice, afectând peste 51.000 de gospodării, liderul regiunii separatiste a recurs la o tactică manipulatorie, invocând o lege moldovenească din 2023 pentru a descuraja ajutorul umanitar oferit de cetățenii Republicii Moldova. Această lege, aprobată de Parlamentul de la Chișinău și integrată în Codul Penal, incriminează „acțiunile de separatism”, „instigarea la separatism” și „finanțarea acestor acțiuni”, definind separatismul ca „orice acțiune săvârșită cu scopul de a separa o parte din teritoriul Republicii Moldova”.

Legea prevede, de asemenea, incriminarea penală a „punerii la dispoziție sau colectarea intenționată, prin orice mijloace, direct sau indirect, a bunurilor de orice natură (…) la organizarea, la pregătirea sau la săvârșirea acțiunilor de separatism”. Prevederile respective au fost criticate de Rusia, Maria Zaharova declarând că acestea ar „estompa principiile de bază ale procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană”. Ironia situației constă în faptul că, în timp ce cetățeni din Chișinău și din localitățile învecinate Transnistriei se mobilizează pentru a oferi ajutor umanitar – pături, aparate electrice etc.

– liderul separatist utilizează această lege pentru a discredita eforturile de solidaritate. În realitate, responsabilitatea pentru criza energetică este mult mai complexă.

Autoritățile de la Chișinău au oferit, potrivit Ministerului Energiei, sprijin necondiționat încă din prima zi a crizei: ajutor umanitar, asistență medicală și consultanță pentru procurarea gazelor din alte surse. Însă, așa-numita administrație de la Tiraspol a refuzat constant orice ajutor, alegând să se conformeze jocului politic al Federației Ruse.

Un comunicat al Ministerului Energiei subliniază ipocrizia Moscovei: „Rusia se declara prieten, protector și susținător al regiunii transnistrene, iar pe de altă parte le închide gazul în plină iarnă, dând vina pe alții. Scopul Moscovei este să creeze o problemă și apoi, prin propagandă, să dea vina pe autoritățile din Republica Moldova, mințind încă o dată oamenii din regiune.” Dezinformarea se extinde și în presa transnistreană, inclusiv pe Pervîi Pridnestrovski, care a diseminat informații false despre deconectări de la rețeaua electrică din Chișinău, informații contrazise de Moldelectrica.

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a anunțat ulterior că Gazprom va relua livrările de gaz în Transnistria, subliniind că „Regimul de la Kremlin a ținut oamenii de acolo ostatici, fără milă, în frig și întuneric, pentru că își dorește să aducă la putere grupări pro-ruse care să ne bage țara în conflict și să destabilizeze ordinea publică”. Manipularea informațională devine astfel o armă principală într-un conflict geopolitic care afectează direct populația civilă din Transnistria. .

Criza energetică din Transnistria, declanșată pe 1 ianuarie 2024, a generat un schimb acuzatoriu intens între Tiraspol și Chișinău, amplificat de implicarea evidentă a Moscovei. Liderii separatiști transnistreni au atribuit constant responsabilitatea autorităților moldovenești pentru lipsa de gaze naturale, ignorând în totalitate oferirea de ajutor din partea Guvernului de la Chișinău.

Acest ajutor, conform Ministerului Energiei de la Chișinău, a inclus sprijin umanitar imediat, asistență medicală, și consultanță pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze. Însă, așa-numita administrație de la Tiraspol a respins constant orice formă de cooperare, preferând o strategie de alinierea la interesele Federației Ruse. Această situație evidențiază o ipocrizie crasă a Moscovei.

Pe de o parte, Rusia se prezintă ca protector și susținător al Transnistriei, iar pe de altă parte, în plină iarnă, întrerupe livrările de gaze, acuzând, ulterior, autoritățile de la Chișinău. Comunicatul Ministerului Energiei din Moldova subliniază cu claritate că scopul Moscovei este crearea unei crize artificiale, urmată de o campanie de propagandă menită să discrediteze Republica Moldova și să manipuleze opinia publică transnistreană.

Această strategie de dezinformare a fost aplicată și prin intermediul presei transnistrene, inclusiv prin postul de televiziune Pervîi Pridnestrovski, care a diseminat informații false despre presupuse deconectări de la rețeaua electrică din Chișinău – informații categoric negate de Moldelectrica. Consecințele acestei crize au fost dramatice pentru populația civilă din Transnistria. Peste 51.000 de gospodării au rămas fără gaze, afectând 1.500 de blocuri de locuințe, care au suferit de lipsa încălzirii și a apei calde, fiind raportate și întreruperi ale alimentării cu energie electrică.

Această situație a determinat un schimb reciproc de acuzații între Republica Moldova și Rusia, fiecare parte încercând să-și minimizeze responsabilitatea. Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a oferit o perspectivă clară asupra situației, declarând că: „Regimul de la Kremlin a ținut oamenii de acolo ostatici, fără milă, în frig și întuneric, pentru că își dorește să aducă la putere grupări pro-ruse care să ne bage țara în conflict și să destabilizeze ordinea publică”.

Revenirea la furnizarea de gaze în Transnistria, anunțată de către premier, marchează, cel puțin temporar, un punct de cotitură, dar subliniază profundă implicare a Rusiei în manipularea situației geopolitice din regiune și utilizarea populației civile ca pârghie de presiune. .