Un singur parlamentar USR sprijină inițiativa POT de suspendare a președintelui Iohannis, aproape de pragul necesar

Constituția României, în articolul 95, definește procedura complexă de suspendare a Președintelui. Aceasta se declanșează în situația în care Președintele României săvârșește fapte grave, contravenind prevederilor fundamentale ale Constituției.

Mecanismul presupune o acțiune concertată a Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, necesitând votul a peste jumătate dintre deputați și senatori pentru a valida suspendarea. Înainte de acest vot decisiv, Curtea Constituțională este consultată, oferind o perspectivă juridică asupra gravității faptelor imputate.

Președintele are dreptul la apărare, putând oferi Parlamentului explicații cu privire la acuzațiile aduse. Inițierea procedurii de suspendare necesită o propunere susținută de minimum o treime din numărul total al deputaților și senatorilor. Această propunere este adusă imediat la cunoștința Președintelui.

În cazul aprobării propunerii de suspendare, legislația prevede organizarea unui referendum obligatoriu pentru demiterea Președintelui în termen de maximum 30 de zile de la adoptarea deciziei de suspendare în Parlament. Acest referendum reprezintă etapa finală a procesului, decizia poporului fiind supremă în acest caz. Contextul politic actual este marcat de o situație numerică interesantă în Parlament.

Alianța AUR, SOS și POT, considerate partide de dreapta radicală, dețin 162 de mandate parlamentare, un număr identic cu cel deținut cumulativ de PNL, USR și UDMR. Având în vedere că numărul total de deputați și senatori este de 446, se observă că obținerea majorității parlamentare, necesară pentru aprobarea unor decizii importante, inclusiv suspendarea Președintelui, necesită 234 de voturi. În acest context, partidul AUR a înaintat, marți, o cerere către Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, solicitând convocarea Parlamentului în perioada 20-24 ianuarie.

Motivul invocat de AUR este „a putea începe procedura de suspendare” a Președintelui Klaus Iohannis. Această solicitare subliniază tensiunile politice existente și potențialul declanșării procedurii de suspendare, cu implicațiile sale constituționale și politice majore. .

Constituția României, articolul 95, detaliază procedura complexă de suspendare a Președintelui. Aceasta poate fi inițiată doar în situații excepționale, atunci când Președintele încalcă grav prevederile Constituției.

Mecanismul presupune o inițiativă parlamentară susținută de cel puțin o treime din numărul total de deputați și senatori. Această propunere, obligatoriu adusă la cunoștința Președintelui, trebuie să detalieze faptele concrete care justifică suspendarea.

Președintele are dreptul la explicații în fața Parlamentului, înainte de votul final. Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, votează asupra suspendării, necesitând o majoritate absolută a voturilor deputaților și senatorilor.

Înainte de votul final, Curtea Constituțională este consultată pentru a evalua legalitatea și temeinicia acțiunii. Important de menționat este faptul că, dacă propunerea de suspendare este aprobată, în termen de maximum 30 de zile se organizează un referendum național pentru demiterea Președintelui.

Acest referendum reprezintă decizia supremă a poporului român în privința soartei Președintelui. Contextul politic actual este marcat de o situație numerică interesantă în Parlament. Cele trei partide de dreapta radicală (AUR, SOS, POT) dețin împreună un număr de 162 de mandate, exact același număr cât îl au în total PNL, USR și UDMR.

Pentru a atinge majoritatea absolută necesară în Parlament (234 de voturi), este necesară o amplă coaliție politică. În acest context, AUR a solicitat, marți, Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului convocarea Parlamentului în perioada 20-24 ianuarie 2024. Motivul invocat este intenția de a iniția procedura de suspendare a Președintelui Klaus Iohannis.

Este important de subliniat că mandatul Președintelui Iohannis a expirat la 21 decembrie 2024, însă Curtea Constituțională a decis menținerea sa în funcție până la învestirea succesorului. Coaliția de guvernare a stabilit deja calendarul alegerilor prezidențiale: primul tur pe 4 mai și turul doi pe 18 mai 2025.

Astfel, inițiativa AUR de suspendare a Președintelui se desfășoară într-un climat politic complex, în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale și al împărțirii fragile a puterii parlamentare. .

Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 au adus o configurație politică complexă în Parlamentul României. Din cei 446 de deputați și senatori aleși, un bloc semnificativ, format din 162 de parlamentari, aparține aripii politice de extremă-dreapta, reprezentată de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Salvați România (SOS) și Partidul Oamenilor Trei (POT).

Este remarcabil faptul că acest număr de mandate este identic cu cel obținut cumulativ de Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Această distribuție a puterii creează un scenariu politic extrem de fragil și imprevizibil. Pentru a adopta decizii majore în Parlament, inclusiv inițierea procedurii de suspendare a Președintelui României, este necesară o majoritate absolută de 234 de voturi.

Această cerință impune formarea unor alianțe politice complexe și negocieri intense, având în vedere împărțirea destul de uniformă a puterii între diferitele facțiuni. În acest context, acțiunile AUR capătă o semnificație deosebită. Marți, AUR a solicitat Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară, în perioada 20-24 ianuarie.

Obiectivul declarat al acestei solicitări este „a putea începe procedura de suspendare” a Președintelui Klaus Iohannis. Această inițiativă, susținută de o fracțiune importantă a Parlamentului, ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea politică a țării și la viitoarele decizii legislative. Mandatul Președintelui Klaus Iohannis, care ar fi trebuit să expire la 21 decembrie 2024, a fost prelungit de Curtea Constituțională până la investirea următorului președinte.

Coaliția de guvernare a stabilit deja calendarul alegerilor prezidențiale: primul tur se va desfășura pe 4 mai 2025, iar al doilea tur pe 18 mai 2025. Tensiunile politice actuale sugerează că perioada următoare va fi marcată de intense negocieri și manevre politice, cu un impact direct asupra stabilității și viitorului României. .