Va deveni Canada al 51-lea stat american?

La mai bine de două decenii de la evenimente similare, președinția lui Donald Trump, încă din primele zile ale mandatului său, a fost marcată de o abordare conflictuală față de Canada. Această tensiune, apărută imediat după victoria sa electorală din noiembrie, se manifestă prin acuzații grave la adresa Canadei, acuzată de complicitate la migrația ilegală și traficul de droguri transfrontaliere.

Strategia lui Trump, declarată public, vizează utilizarea influenței economice americane pentru a-și impune voința asupra Canadei. Amenințarea cu tarife vamale exorbitante, de 25%, asupra întregului volum de importuri canadiene, inclusiv asupra sectorului auto – un segment economic vital pentru Canada – a fost lansată ca o primă lovitură.

Această decizie, anunțată la scurt timp după alegeri, a fost urmată de o escaladare a retoricei anti-canadiene. Trump, într-o manieră care oscilează între ironie caustică și amenințare directă, a sugerat chiar anexarea Canadei ca al 51-lea stat al SUA.

În viziunea sa, puterea economică a Statelor Unite ar fi instrumentul decisiv pentru a convinge guvernul canadian să accepte această integrare forțată. Această abordare agresivă, bazată pe presiuni economice masive, reflectă o strategie de intimidare și demonstrează o lipsă de considerație pentru relațiile tradiționale dintre cele două țări nord-americane, punând sub semnul întrebării viitorul acestor relații pe termen lung.

Întreaga situație subliniază un stil de conducere caracterizat prin declaratii abrupte si o abordare confrontationala in negocierile internaționale. .

Amenințările lui Donald Trump la adresa Canadei: vorbe goale sau preludiu la un conflict comercial devastator? Declaratiile recente ale fostului președinte american au provocat o undă de șoc în rândul analiștilor și oficialilor canadieni, generând incertitudine și îngrijorare cu privire la viitorul relației comerciale bilaterale. În timp ce unii experți consideră afirmațiile lui Trump ca fiind lipsite de temei, reacția vehementă a politicienilor și economiștilor canadieni indică o percepție a amenințării ca fiind foarte reală.

Spre deosebire de alte țări, precum China, Mexic sau statele membre NATO, Canada, deși partener comercial major pentru SUA, nu a constituit o țintă frecventă a atacurilor retorice ale lui Trump în timpul campaniilor electorale anterioare. Această schimbare bruscă de ton a generat stupoare. Douglas Porter, economist șef la Bank of Montreal (BMO), a declarat pentru DW că aceste afirmații au venit "ca un fulger.

Din senin. Nu există niciun motiv pentru susținătorii lui Trump să vadă în Canada un rău.

Avem, deci, un incident destul de deranjant". Porter subliniază evoluția poziției lui Trump față de Canada, observând o escaladare treptată a retoricii: de la îngrijorări legate de controlul la frontieră, la acuzații privind dezechilibrele comerciale, culminând cu amenințarea explicită a impunerii de tarife punitive.

Această evoluție este cu atât mai surprinzătoare cu cât Trump, în calitate de președinte, a semnat USMCA (Acordul SUA-Mexic-Canada), un acord comercial major intrat în vigoare în 2020. Ironia este evidentă, Trump acuzând acum partenerii săi de nerespectarea clauzelor acordului, în special cele referitoare la comerț și controlul frontierelor, în ciuda faptului că o revizuire cuprinzătoare a acordului este programată abia pentru 2026. Tony Stillo de la Oxford Economics, un bun cunoscător al economiei canadiene, a explicat pentru DW că Trump este cunoscut pentru încălcarea acordurilor în scopul obținerii de avantaje suplimentare.

"Trump este notoriu pentru ruperea propriilor acorduri în încercarea de a obține înțelegeri mai avantajoase decât cele inițiale. Deși a ajutat la negocierea USMCA, el vorbește acum despre cel mai prost acord din toate timpurile", a declarat Stillo.

Această strategie este amplificată de faptul că deficitul comercial al SUA cu Canada este în scădere, contrazicând acuzațiile lui Trump. Deși deficitul era mai mic înainte de pandemie și de intrarea în vigoare a USMCA, acesta a scăzut cu aproximativ un sfert în ultimii doi ani, ajungând la 55 de miliarde de dolari americani (53,6 miliarde de euro) din ianuarie până în noiembrie 2024, într-un context al schimburilor comerciale totale de 699,5 miliarde de dolari.

Acest deficit este semnificativ mai mic decât cel înregistrat cu China (270,4 miliarde de dolari) sau cu alte țări precum Mexic, Vietnam, Germania și Japonia. Această discrepanță subminează teza lui Trump despre un dezechilibru comercial grav cu Canada. Într-o postare pe Truth Social, Trump a descris deficitul comercial cu Canada drept o "subvenție" a SUA către Canada, afirmând că SUA "nu mai poate tolera deficitele comerciale masive de care Canada are nevoie pentru a rămâne pe linia de plutire".

Această declarație ignoră însă natura profund integrată și reciproc avantajoasă a relației comerciale dintre cele două țări. Canada reprezintă cea mai mare piață de export pentru SUA, înaintea Mexicului, Europei și Chinei, importurile americane fiind în principal camioane, automobile, piese auto și combustibili fosili.

Reciproc, SUA este principala destinație de export a Canadei, peste 75% din exporturile canadiene fiind direcționate către Statele Unite, un procent mult mai mare decât cel înregistrat de Germania în cadrul Uniunii Europene (53%). Petrolul brut reprezintă un sfert din exporturile canadiene către SUA, schimburile comerciale atingând un nivel record de 4,3 milioane de barili pe zi în iulie 2024, potrivit EIA (Administrației Americane pentru Informații Energetice). Amenințările lui Trump vizează atât sectorul petrolier, cât și cel auto canadian.

Premierul provinciei Alberta, Danielle Smith, a avertizat că impunerea de tarife ar afecta rafinăriile americane și ar majora prețurile la benzină pentru consumatorii americani, scriind pe X: "Orice tarife propuse ar afecta imediat rafinăriile americane și ar costa consumatorii mai mult la pompă". Industria auto, extrem de integrată între cele două țări, ar fi de asemenea afectată, tarifele perturbând lanțurile de aprovizionare și majorând prețurile vehiculelor în ambele țări, așa cum explică William Huggins, profesor asistent la DeGroote School of Business, Universitatea McMaster, într-un interviu pentru DW: "Dacă impui un tarif de 25 % de fiecare dată când o piesă auto trece granița, costul devine ridicol de mare".

Economiștii citati de BNN Bloomberg estimează că tarifele ar putea duce la o scădere a PIB-ului canadian cu 2-4% și ar putea provoca o recesiune. Guvernul canadian, prin Partidul Liberal aflat la putere, deși în prag de desemnarea unui nou prim-ministru după 9 martie, pregătește măsuri de retorsiune, întocmind o listă de produse americane sensibile care ar putea fi supuse unor tarife, o strategie similară cu cea folosită în 2018. Publicația Global & Mail menționează oțelul, ceramica, sticla, florile și sucul de portocale ca potențiale ținte ale unor măsuri de retorsiune.

Situația rămâne extrem de tensionată, viitorul relației comerciale dintre SUA și Canada depinzând de evoluția poziției lui Trump și de răspunsul decisiv al guvernului canadian. .

Donald Trump, deși a semnat în calitate de președinte Acordul USMCA (Statele Unite, Mexic, Canada), intrat în vigoare în 2020, acuză acum partenerii săi comerciali de nerespectarea clauzelor contractuale, în special cele referitoare la controlul frontierelor și comerț. O revizuire majoră a acordului este prevăzută pentru 2026, însă declarațiile lui Trump anticipează o posibilă criză comercială.

Această atitudine nu este surprinzătoare, având în vedere reputația sa de a denunța acordurile încheiate anterior în căutarea unor beneficii mai mari. Potrivit lui Tony Stillo, expert la Oxford Economics și cunoscător al pieței canadiene, Trump consideră USMCA "cel mai prost acord din toate timpurile", în ciuda contribuției sale la negocierea acestuia. Situația economică pare, paradoxal, să-i dea dreptate lui Trump în privința balanței comerciale cu Canada.

Deși deficitul comercial SUA-Canada era mai mic înainte de pandemie și de intrarea în vigoare a USMCA, acesta a scăzut cu aproximativ un sfert în ultimii doi ani. Datele US Census Bureau pentru perioada ianuarie-noiembrie 2024 arată un deficit de 55 de miliarde de dolari (53,6 miliarde de euro) la un volum total de schimburi de 699,5 miliarde de dolari.

Acest lucru înseamnă un import cu aproximativ 15% mai mic din Canada față de exporturile către aceasta. În comparație, deficitul comercial cu China a fost de aproape cinci ori mai mare în aceeași perioadă (270,4 miliarde de dolari, 263,5 miliarde de euro), la un volum de 532,4 miliarde de dolari (518,8 miliarde de euro), evidențiind o discrepanță semnificativă în balanța comercială.

De asemenea, SUA înregistrează dezechilibre comerciale mult mai mari cu Mexicul, Vietnamul, Germania și Japonia decât cu Canada. Însă, interpretarea lui Trump este una extrem de polemică. Pe platforma sa Truth Social, el califică deficitul comercial cu Canada drept o "subvenție" a Statelor Unite către Canada, susținând că cea mai mare economie mondială "nu mai poate tolera deficitele comerciale masive de care Canada are nevoie pentru a rămâne pe linia de plutire".

Această afirmație ignoră complexitatea relației comerciale bilaterale. SUA și Canada au un parteneriat comercial profund integrat, Canada fiind cea mai mare piață de export pentru SUA, înaintea Mexicului, Europei și Chinei.

Principalele exporturi americane către Canada sunt camioanele, automobilele, piesele auto și combustibilii fosili. Reciproc, SUA este cea mai importantă destinație pentru exporturile canadiene, peste 75% din acestea fiind direcționate către piața americană (comparativ cu 53% din exporturile germane către alte țări UE).

Petrolul brut reprezintă un sfert din exporturile canadiene către SUA, cu un nivel record de 4,3 milioane de barili pe zi în iulie 2024 (conform EIA). Capacitatea de rafinare excedentară a SUA permite Canadei să-și rafineze țițeiul și să exporte produse finite. Amenințările lui Trump cu impunerea de tarife au provocat îngrijorare în ambele țări.

Danielle Smith, premierul provinciei Alberta, avertizează asupra consecințelor negative pentru SUA: "Orice tarife propuse ar afecta imediat rafinăriile americane și ar costa consumatorii mai mult la pompă". Industria auto canadiană, puternic integrată cu cea americană, este, de asemenea, în vizorul lui Trump, care acuză relocarea producției și concedierea lucrătorilor americani.

Experții din industrie subliniază complexitatea lanțurilor de aprovizionare, iar William Huggins, profesor asistent la Universitatea McMaster, explică impactul tarifelor: "Dacă impui un tarif de 25 % de fiecare dată când o piesă auto trece granița, costul devine ridicol de mare". BNN Bloomberg citează economiști care prevăd o scădere a PIB-ului canadian cu 2-4% și o posibilă recesiune în cazul aplicării tarifelor punitive americane. Guvernul canadian, în așteptarea formării unui nou guvern după 9 martie, pregătește măsuri de retorsiune.

Analiștii sugerează impunerea de tarife pentru produse americane sensibile, similar cu ceea ce s-a întâmplat în 2018. Global & Mail menționează posibilitatea impunerii de tarife pentru oțel, ceramică, sticlă, flori și suc de portocale din SUA. .

În 2024, deficitul comercial al Statelor Unite cu China a atins suma uriașă de 270,4 miliarde de dolari (echivalentul a 263,5 miliarde de euro), o cifră aproape cvintruplă față de valoarea înregistrată în perioada anterioară. Acest dezechilibru, într-un volum total de schimburi comerciale de 532,4 miliarde de dolari (518,8 miliarde de euro), reflectă o discrepanță semnificativă între importurile și exporturile americane, importurile depășind de cinci ori exporturile către China.

Situația este însă departe de a fi singulară; SUA se confruntă cu dezechilibre comerciale mult mai mari cu Mexicul, Vietnamul, Germania și Japonia, comparativ cu deficitul înregistrat față de Canada. Această situație a stârnit reacții vehemente din partea președintelui american ales, Donald Trump, care, prin intermediul platformei sale Truth Social, a acuzat Canada de profitarea de pe urma acestui deficit, calificându-l drept o „subvenție” din partea Statelor Unite. Trump a declarat categoric că cea mai mare economie a lumii „nu mai poate tolera deficitele comerciale masive de care Canada are nevoie pentru a rămâne pe linia de plutire”.

Ironia situației constă în faptul că Statele Unite și Canada împărtășesc unul dintre cele mai extinse și integrate parteneriate comerciale la nivel mondial. Canada reprezintă cea mai importantă piață pentru exporturile americane, surclasând Mexicul, Europa și chiar China.

Principalul flux de exporturi americane către Canada include camioane, automobile și piese auto, precum și combustibili fosili. Reciprocitatea este evidentă: SUA constituie principala destinație de export pentru Canada, peste 75% din exporturile canadiene fiind direcționate spre sud. Pentru comparație, doar 53% din exporturile germane ajung în alte țări ale Uniunii Europene.

Petrolul brut joacă un rol esențial în acest schimb comercial, reprezentând un sfert din totalul bunurilor și serviciilor exportate de Canada către SUA. În iulie 2024, schimburile comerciale de petrol brut au atins un nivel record de 4,3 milioane de barili pe zi, conform Administrației Americane pentru Informații Energetice (EIA).

Capacitatea de rafinare excedentară a SUA permite Canadei să rafineze țițeiul în benzină, motorină și combustibil pentru aviație, exportând o parte din producția rafinată către nord. Amenințările lui Trump cu impunerea unor tarife vamale au generat îngrijorări semnificative în ambele țări, în special în sectoarele petrolier și auto. Danielle Smith, premierul provinciei Alberta, bogată în resurse petroliere, a avertizat că aceste măsuri ar fi extrem de dăunătoare pentru economia americană, declarând pe platforma X: „Orice tarife propuse ar afecta imediat rafinăriile americane și ar costa consumatorii mai mult la pompă”.

Critica lui Trump se extinde și asupra industriei auto canadiene, acuzând companiile de relocarea producției în afara graniței americane și concedierea lucrătorilor americani. Cu toate acestea, sectorul auto nord-american este extrem de integrat, multe vehicule și componente traversând granița de mai multe ori pe parcursul procesului de fabricație.

Reprezentanții industriei auto canadiene subliniază că tarifele ar perturba lanțurile de aprovizionare, ducând la creșteri de costuri și la o scădere a eficienței, rezultând prețuri mai mari pentru vehiculele noi în ambele țări. William Huggins, profesor asistent la DeGroote School of Business din cadrul Universității McMaster, a explicat într-un interviu acordat DW: „Dacă impui un tarif de 25% de fiecare dată când o piesă auto trece granița, costul devine ridicol de mare”. Presiunea economică este considerabilă: BNN Bloomberg citează economiști care estimează o scădere a Produsului Intern Brut al Canadei cu 2-4% și riscul unei recesiuni economice în cazul aplicării tarifelor punitive americane.

Guvernul canadian, reprezentat de Partidul Liberal, aflat la putere, pregătește măsuri de retorsiune, cu o listă de importuri americane sensibile din punct de vedere politic și economic, care ar putea fi afectate de tarife vamale, o strategie similară cu cea aplicată în 2018, în timpul unei dispute comerciale anterioare cu administrația Trump. Printre măsurile luate în considerare de Ottawa se numără impunerea de tarife pentru oțel, ceramică, sticlă, flori și suc de portocale din SUA, conform publicației Global & Mail. .

Tensiunile comerciale dintre Statele Unite ale Americii și Canada au atins un punct culminant, alimentate de declarațiile recente ale președintelui ales, Donald Trump. Într-un mesaj postat pe platforma sa de social media, Truth Social, Trump a acuzat un dezechilibru comercial semnificativ în favoarea Canadei, calificându-l drept o "subvenție" acordată de SUA vecinului său nordic.

El a subliniat incapacitatea celei mai mari economii globale de a mai tolera "deficitele comerciale masive" de care Canada ar avea nevoie pentru a-și menține stabilitatea economică. Această afirmație vine într-un context de relații comerciale extrem de strânse și integrate între cele două țări, Canada fiind cel mai important partener comercial al SUA, devansând Mexicul, Europa și chiar China. Fluxul comercial bilateral este masiv, cu SUA exportând în principal camioane, automobile, piese auto și combustibili fosili către Canada.

Reciproc, Canada depinde în mare măsură de piața americană, peste 75% din exporturile sale fiind direcționate către Statele Unite – un contrast evident cu situația Germaniei, unde doar 53% din exporturi rămân în interiorul Uniunii Europene. Petrolul brut joacă un rol crucial, reprezentând un sfert din totalul bunurilor și serviciilor exportate de Canada către SUA.

În iulie 2024, volumul schimburilor a atins un nivel record de 4,3 milioane de barili pe zi, conform datelor Administrației Americane pentru Informații Energetice (EIA). Capacitatea de rafinare excedentară a SUA permite Canadei să își rafineze țițeiul în benzină, motorină și combustibil pentru aviație, exportând o parte din produsele finite către Statele Unite. Amenințările lui Trump cu impunerea de tarife au stârnit îngrijorări profunde în ambele țări, în special în sectorul petrolier și cel auto.

Premierul provinciei Alberta, Danielle Smith, a avertizat pe platforma X (fost Twitter) că astfel de măsuri ar fi "autodistructive" pentru SUA, afectând rafinăriile americane și crescând prețurile la benzină pentru consumatori: "Orice tarife propuse ar afecta imediat rafinăriile americane și ar costa consumatorii mai mult la pompă". Criticile lui Trump se extind și asupra industriei auto canadiene, acuzând companiile de relocarea producției și de concedierea lucrătorilor americani.

Însă, interdependența sectorului auto nord-american este evidentă, multe vehicule și componente traversând granița de mai multe ori în timpul procesului de producție. Tarifele ar putea perturba aceste lanțuri complexe de aprovizionare, crescând costurile și provocând ineficiență, ceea ce se va traduce prin prețuri mai mari ale vehiculelor noi în ambele țări.

William Huggins, profesor asistent la DeGroote School of Business din cadrul Universității McMaster, a explicat într-un interviu acordat DW: "Dacă impui un tarif de 25 % de fiecare dată când o piesă auto trece granița, costul devine ridicol de mare". Potrivit unor economiști citați de BNN Bloomberg, tarifele punitive americane ar putea duce la o scădere a produsului intern brut al Canadei cu 2-4%, riscând chiar o recesiune economică. În fața acestei perspective, Guvernul canadian, în ciuda faptului că alegerea succesorului lui Justin Trudeau este programată pentru 9 martie, a început deja să elaboreze măsuri de retorsiune.

Se ia în considerare o listă de produse americane sensibile din punct de vedere politic și economic, ce ar putea fi supuse unor tarife punitive, asemănător cu evenimentele din 2018, când o dispută comercială similară cu Trump a fost rezolvată abia după un an. Global & Mail menționează, printre altele, oțelul, ceramica, sticla, florile și sucul de portocale ca potențiale ținte pentru tarife canadiene. .

Relația comercială dintre Canada și Statele Unite ale Americii, marcată de o interdependență profundă, se află în pragul unei crize majore, declanșată de amenințările tarifare ale lui Donald Trump. Dependența economică a Canadei față de piața americană este copleșitoare: peste 75% din exporturile canadiene sunt destinate SUA, o pondere mult mai mare decât cea a exporturilor germane către alte țări membre ale Uniunii Europene (doar 53%).

Această dependență este dramatic ilustrată de sectorul energetic: petrolul brut reprezintă un sfert din totalul bunurilor și serviciilor canadiene exportate către SUA, atingând în iulie 2024 un volum record de 4,3 milioane de barili pe zi, conform Administrației Americane pentru Informații Energetice (EIA). Ironia situației constă în faptul că, datorită capacităților de rafinare excedentare ale SUA, Canada rafinează o parte din petrolul său în benzină, motorină și combustibil pentru aviație, exportând ulterior o parte din produsele finite către nord. Amenințările lui Trump cu impunerea unor tarife afectează grav două sectoare-cheie: cel petrolier și cel auto.

Premierul provinciei Alberta, Danielle Smith, avertizează cu vehemență asupra consecințelor devastatoare ale acestor măsuri, declarând pe platforma X: "Orice tarife propuse ar afecta imediat rafinăriile americane și ar costa consumatorii mai mult la pompă". Această afirmație subliniază interconectarea profundă a celor două economii și impactul direct asupra consumatorilor americani. Industria auto nord-americană, puternic integrată, cu fluxuri constante de vehicule și componente peste granița dintre cele două țări, riscă o perturbare majoră a lanțurilor de aprovizionare.

Reprezentanții industriei canadiene anticipează creșterea costurilor și o scădere a eficienței, traducându-se într-o majorare a prețurilor vehiculelor noi pe ambele piețe. William Huggins, profesor asistent la DeGroote School of Business din cadrul Universității McMaster, explică într-un interviu acordat DW: "Dacă impui un tarif de 25 % de fiecare dată când o piesă auto trece granița, costul devine ridicol de mare". Consecințele economice pentru Canada sunt estimate de economiștii citați de BNN Bloomberg la o scădere a PIB-ului cu 2-4%, cu riscul unei recesiuni.

În fața acestei amenințări, guvernul canadian, deși în perioada de tranziție înainte de desemnarea succesorului lui Justin Trudeau pe 9 martie, elaborează o strategie de retorsiune. Ottawa pregătește o listă de importuri americane sensibile, asupra cărora se vor impune tarife, o strategie similară celei aplicate în 2018 în contextul unei dispute comerciale cu Trump, rezolvată un an mai târziu.

Potrivit Global & Mail, măsurile de retorsiune ar putea viza oțelul, ceramica, sticla, florile și sucul de portocale importate din SUA. Aceste acțiuni subliniază gravitatea situației și potențialul conflictului comercial pentru a destabiliza economia nord-americană. .

Amenințările tarifare ale lui Donald Trump asupra Canadei, îndreptate în special către industria auto și producătorii de petrol, generează o reacție fermă din partea premierului provinciei Alberta, Danielle Smith. Într-un mesaj postat pe platforma X, Smith avertizează asupra consecințelor devastatoare ale acestor măsuri, subliniind impactul direct asupra rafinăriilor americane și creșterea inevitabilă a prețurilor la benzină pentru consumatorii americani: "Orice tarife propuse ar afecta imediat rafinăriile americane și ar costa consumatorii mai mult la pompă".

Această afirmație subliniază vulnerabilitatea economiei americane la acțiunile proteționiste ale președintelui Trump, sugerând o auto-sabotare economică prin afectarea propriilor consumatori. Furia lui Trump se concentrează pe presupusa relocare a producției din sectorul auto canadian în afara Statelor Unite, acțiune pe care o consideră responsabilă pentru pierderea locurilor de muncă în rândul americanilor. Însă, complexitatea lanțurilor de aprovizionare nord-americane, caracterizată printr-o circulație transfrontalieră intensă a vehiculelor și pieselor, este ignorată în acest atac.

Reprezentanții industriei auto canadiene atrag atenția asupra perturbărilor majore pe care tarifele le-ar provoca, ducând la creșteri semnificative ale costurilor de producție și la o scădere a eficienței. Rezultatul, conform industriei, ar fi o creștere a prețurilor la mașinile noi atât în SUA, cât și în Canada.

William Huggins, profesor asistent la DeGroote School of Business din cadrul Universității McMaster, ilustrează amploarea problemei într-un interviu acordat DW: "Dacă impui un tarif de 25 % de fiecare dată când o piesă auto trece granița, costul devine ridicol de mare". Perspectivele economice sunt sumbre, conform previziunilor economiștilor citați de BNN Bloomberg. Se estimează o scădere a PIB-ului canadian cu 2-4%, cu riscul real al unei recesiuni economice declanșate de măsurile punitive ale SUA.

Aceste cifre reflectă interdependența economiilor celor două țări și potențialul devastator al unui conflict comercial escaladat. Guvernul canadian, reprezentat de Partidul Liberal, deși aflat într-o perioadă de tranziție – succesorul lui Trudeau urmând să fie ales abia pe 9 martie – se pregătește pentru retorsiune. O listă a produselor americane vulnerabile este întocmită, vizând măsuri de represalii în cazul aplicării tarifelor americane.

Analizând situația, experții consultați de DW sugerează că Ottawa ar putea impune tarife pe produse americane sensibile din punct de vedere politic și economic, o strategie similară celei utilizate în 2018 în contextul unei dispute comerciale anterioare cu administrația Trump, dispută rezolvată ulterior. Global & Mail menționează, printre altele, oțelul, ceramica, sticla, florile și sucul de portocale ca potențiale ținte ale tarifelor canadiene de represalie. .

Furia prezidențială a lui Donald Trump se extinde și asupra industriei auto canadiene, acuzând companiile de relocarea producției în afara Statelor Unite în ultimii ani, fapt care, în opinia sa, a dus la concedierea de lucrători americani. Această acuzație însă, ignoră complexitatea profundă a sectorului auto nord-american, un sistem extrem de integrat, unde vehiculele și componentele traversează granița dintre SUA și Canada de multiple ori pe parcursul procesului de producție. Reprezentanții industriei auto canadiene trag un semnal de alarmă, subliniind că tarifele impuse de administrația Trump ar destabiliza iremediabil aceste lanțuri complexe de aprovizionare, generând creșteri semnificative ale costurilor și o ineficiență generalizată.

Consecința directă ar fi o majorare substanțială a prețului vehiculelor noi, atât în Canada, cât și în Statele Unite. Impactul negativ este clar descris de William Huggins, profesor asistent la DeGroote School of Business din cadrul Universității McMaster, într-un interviu pentru DW: "Dacă impui un tarif de 25 % de fiecare dată când o piesă auto trece granița, costul devine ridicol de mare". Perspectivele economice sunt sumbre, conform analizei BNN Bloomberg.

Economiștii citați de postul canadian estimează o scădere a produsului intern brut al Canadei între 2% și 4%, cu riscul real de a arunca economia canadiană într-o recesiune. În fața acestei amenințări, guvernul canadian, condus de Partidul Liberal, deși fără un prim-ministru definitiv până pe 9 martie (data alegerii succesorului lui Trudeau), pregătește măsuri de retorsiune. O listă de importuri americane susceptibile de a fi afectate de tarife de represaliere este deja întocmită.

Strategia, conform analiștilor consultați de DW, ar urma un model aplicat și în 2018, în contextul unei dispute comerciale similare cu Trump, soluționată abia un an mai târziu. Această strategie vizează impunerea de tarife pe produse americane sensibile din punct de vedere politic și economic. Publicația Global & Mail detaliază câteva dintre produsele vizate de eventualele măsuri canadiene de retorsiune: oțel, ceramică, sticlă, flori și suc de portocale din Statele Unite.

Aceste măsuri de retorsiune, dacă vor fi aplicate, reflectă gravitatea situației și determinarea Canadei de a-și apăra interesele economice în fața deciziilor unilaterale ale administrației Trump. .

În contextul amenințărilor prezidențiale americane, Guvernul canadian, condus de Partidul Liberal, se pregătește pentru o posibilă escaladare a conflictului comercial cu Statele Unite. Alegerea succesorului lui Justin Trudeau, amânată până pe 9 martie, nu împiedică elaborarea unor strategii de retorsiune.

Responsabili de la Ottawa au întocmit o listă extinsă de produse americane vulnerabile, vizând sectoare economice sensibile, în cazul implementării planului lui Donald Trump. Această listă, conform informațiilor obținute de DW de la analiști politici și economici, ar putea servi drept bază pentru impunerea unor taxe vamale punitive.

Precedentul unei dispute comerciale similare din 2018, rezolvată abia un an mai târziu prin negocieri dificile, sugerează că abordarea canadiană va fi fermă și pragmatică, axată pe protejarea intereselor economice naționale. Potrivit ziarului Global & Mail, măsurile de retorsiune luate în considerare de Ottawa includ impunerea de tarife la importurile de oțel, ceramică, sticlă, flori și suc de portocale din Statele Unite.

Această gamă diversificată de produse vizează să maximizeze presiunea asupra administrației americane, afectând sectoare economice importante din SUA și subliniind dependența reciprocă dintre cele două țări. Alegerea acestor produse specifice reflectă o analiză atentă a impactului economic potențial, atât asupra Canadei cât și asupra Statelor Unite, și sugerează o strategie calculată de contracarare a eventualelor măsuri proteționiste americane.

Este important de menționat că autorii materialelor din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă responsabilitatea integrală pentru conținutul prezentat. .

Până la 9 martie, Partidul Liberal canadian, aflat în prezent la guvernare, va rămâne fără un lider definitiv, succesiunea lui Justin Trudeau fiind amânată. Între timp, însă, guvernul canadian se pregătește intens pentru un eventual conflict comercial cu administrația Trump, elaborând o listă detaliată a produselor americane vulnerabile la măsuri de retorsiune.

Această listă, menită să ofere o paletă largă de opțiuni de ripostă, include bunuri strategice din punct de vedere economic și politic, permițând Canadei să aplice tarife selective, o strategie deja testată cu succes în 2018, într-un conflict comercial similar rezolvat abia un an mai târziu. Analiza unor experți consultați de DW sugerează că Ottawa ar putea recurge la impunerea de taxe vamale asupra unor produse americane sensibile, folosind acest mecanism ca instrument de presiune.

Potrivit cotidianului Global & Mail, printre bunurile americane vizate se numără oțelul, ceramica, sticla, florile și sucul de portocale, toate acestea fiind considerate potențiale ținte pentru măsuri punitive. Se preconizează că această strategie, prin selectarea atentă a produselor-țintă, va maximiza presiunea asupra administrației americane, oferind Canadei o poziție de negociere mai puternică în eventualitatea aplicării planului lui Trump.

Este important de menționat că autorii articolelor din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă întreaga responsabilitate pentru conținutul publicat. .